Itemi
Creator este exact
Butnaru, Veronica
-
Impactul măsurilor de austeritate impuse de FMI în ţările care solicită ajutor economic Austerity measures are typically taken if there is a perceived threat that government cannot honor its debt liabilities. Such a situation may arise if a government has borrowed in foreign currencies which they have no right to issue or they have been legally forbidden from issuing their own currency. In such a situation banks may lose trust in government’s ability and/or willingness to pay and refuse to roll over existing debts or demand exorbitant interest rates. In such situations, inter-governmental institutions such as the International Monetary Fund (IMF) typically come in and demand austerity measures in exchange for functioning as a lender of last resort. When the IMF requires such a policy, the terms are known as “IMF conditionalities”. -
Valorificarea resurselor umane prin prisma stimulării creativităţii Creativity is an inexhaustible source of power and energy, is a progress key factor in the contemporary world development and which can tackle any problem. Promoting individual creativity, but especially collective creativity, is a solution for mankind as a chance of survival and progress. In turn creativity is not just receiving and using again, but first, creating the new. People create because they feel the need of essential development, by writing they grow intellectually and by producing they must already hold the knowledge. To solve various crises for implementing changes also it is need to stimulate the creativity. -
I.S.O. 26000 responsabilitatea socială în instituţiile publice– trecerea de la bunele intenţii la bunele acţiuni The ISO 26000 scope clearly states „This International Standard is not a management system standard. It is not intended or appropriate for certification purposes or regulatory or contractual use. Any offer to certify, or claims to be certified, to ISO 26000 would be a misrepresentation of the intent and purpose and a misuse of this International Standard. As this International Standard does not contain requirements, any such certification would not be a demonstration of conformity with this International Standard.” This statement includes that ISO 26000 cannot be used as basis for audits, conformity tests and certificates, or for any other kind of compliance statements. However, the practical value of ISO 26000 might be limited if it merely provided a common understanding of social responsibility instead of also facilitating management routines and practices leading to social responsibility. Despite the non-certifiability some scholars see distinct elements of a management system standard also in ISO 26000. As a guidance document the ISO 26000 is an offer, voluntary in use, and encourages organizations to discuss their social responsibility issues and possible actions with relevant stakeholders. -
Gândirea japoneză Kaizen – cheie privind succesul dezvoltării organizaţionale Kaizen means improvement, continuous improvement involving everyone in the organization - from top management to managers, then to supervisors and to workers. In Japan, the concept of Kaizen is so deeply ingrained in the minds of both managers and workers that they often do not even realize they are thinking Kaizen as a customer- driven strategy for improvement. According to Imai, this philosophy assumes that „our way of life – be it our working life, our social life or our home life – deserves to be constantly improved’’. The Kaizen Institute defines Kaizen as the Japanese term for continuous improvement. It is using common sense and is both a rigorous, scientific method using statistical quality control and an adaptive framework of organizational values and beliefs that keeps workers and management focused on zero defects. It is a philosophy of never being satisfied with what was accomplished last week or last year. -
Responsabilitatea socială – instrument de management pentru administraţia publică The purpose of the article sets out to describe the role of Social Responsibility (SR) in government policy and examine its relevance to a particular sector, the regulated utilities. Current theoretical and political activities conducted at the national and international level, suggest a widespread interest shared by government, regarding the role of government for the natural environment, social development and social inclusion. -
Dezvoltarea și prosperitatea regiunii de dezvoltare Vest a României Regiunile de dezvoltare din România sunt caracterizate prin diferențe semnificative între ele, în special, indicatorii analizați în această lucrare. Agenția pentru Dezvoltare Regională de Vest a fost responsabilă pentru implementarea politicii de dezvoltare regională în Regiunea Vest de la crearea celor opt regiuni de dezvoltare în România în anul 1998. Mai mult decât atât, ADR Vest a implementat proiecte strategice regionale finanțate de Comisia Europeană, cu sprijinul investitorilor strategici pentru a localiza afacerea lor în regiunea de Vest, inovare facilitată, clustere în domeniul tehnologiilor auto și informaționale, precum și a promovat partenerii regionali la nivel internațional. -
Aspectele funcţionalităţii şi sprijinului financiar ale politicii europene de dezvoltare regională Scopul articolului este de a descrie efectele ştiinţei, politicii şi economiei regionale. Conceptul de dezvoltare regională este introdus ca o trăsătură calitativă sau structurală a economiei unei regiuni. Politicieni şi economişti din multe ţări europene devin tot mai preocupaţi de dezechilibrul în performanţa economică a regiunilor şi, prin urmare, politica guvernului tinde să acorde o mai mare importanţă măsurilor regionale. Se încheie cu o discuţie asupra unor teme importante, precum instrumentele financiare utilizate de UE pentru a îmbunătăţi dezvoltarea regională şi alinierea politicilor statelor membre este, de asemenea, abordată. Dezvoltarea economică a unei regiuni este, de obicei, exprimată prin termenii de produs intern brut. -
Importanța codului de etică pentru organizațiile responsabile social Responsabilitatea etică, componentă a conceptului larg de responsabilitate socială, obligă organizațiile de orice tip să întreprindă ceea ce este just, corect și echitabil, chiar dacă nu sunt silite să procedeze astfel de actele normative existente la un moment dat. În prezent, responsabilitatea socială a organizațiilor de orice tip trebuie privită dintr-o perspectivă complexă, ca fiind ceea ce societatea așteaptă din partea evenimentelor/proiectelor responsabile din punct de vedere ecologic, economic, juridic, etic și filantropic. Calea concretă și eficace pentru satisfacerea acestui deziderat o reprezintă abordarea conștientă, realistă, curajoasă și neîntreruptă a combinării, de către toate organizațiile față de responsabilitatea socială. -
Asistența externă a Uniunii Europene acordată Republicii Moldova prin programe/proiecte Articolul elucidează o serie de aspecte ce țin de asistența externă acordată de Uniunea Europeană în scopul creşterii eficienței, eficacității, impactului și durabilității Republicii Moldova. Atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul societăţii civile nu este pus în discuţie suficient subiectul eficienţei, relevanţei şi impactului asistenţei externe. Asistența externă, în speță cea europeană, este, printre singurele instrumente de dezvoltare a Republicii Moldova pentru perioada următoare şi singurul suport real de recuperare a decalajelor de dezvoltare şi aşa accentuate -
Educația și formarea profesională - esențiale în condiţiile formării economiei sociale Capitalul uman, instituțiile și capitalul social sunt acum toate recunoscute ca factori importanți de creștere. Politicile de formare profesională solide sunt esențiale pentru promovarea unei forțe de muncă calificate, pregătite și adaptabile și a unor piețe ale forței de muncă care să fie receptive la schimbările economice. Educația, formarea și competențele se află în centrul politicii UE. Pactul verde european, Noua strategie industrială pentru Europa, Planul de acțiune privind economia circulară și Strategia UE privind biodiversitatea, toate subliniază rolul important al competențelor și al formării profesionale în susținerea creșterii durabile și a tranziției către o economie verde. -
Pilotarea cursurilor în domeniul economiei sociale pentru noua generație de antreprenori în cadrul centrului de resurse și informare în domeniul economiei sociale din Republica Moldova Paradigma de business se schimbă, afacerile viitorului sunt prietenoase cu omul, mediul și comunitatea. Se vorbește tot mai mult despre impact în comunitate, inovație socială, sustenabilitate, performanță non-financiară. În acest context, economia socială este un sector care începe să fie din ce în ce mai vizibil. În acest articol se propune prezentarea rezultatelor proiectului transfrontalier prin prisma cursurilor desfășurate în domeniul economiei sociale livrate de Centrul de Resurse și Informații în Domeniul Economiei Sociale din Cadrul Academiei de Administrarea Publică, înființat în cadrul proiectului “Parteneriat transfrontalier pentru dezvoltarea antreprenoriatului social”, finanțat Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Comun România - Republica Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI). Scopul urmat în cadrul tuturor cursurilor nu este de a pregăti economişti din şcoală, dar de a pregăti tineri/tinere care doresc să-şi îmbunătăţească conştient calitatea propriei vieţi. Acest fapt va contribui la apariţia generaţiei de consumatori, angajaţi, întreprinzători şi investitori care vor face alegerea propriului traseu în cunoştinţă de cauză. -
Economia socială la nivel european: dimensiuni ale celui de-al treilea sector Prezentul articol abordează elemente cu privire la recunoașterea și promovarea economiei sociale, un sector foarte important în întreaga Europă nu numai datorită locurilor de muncă create, a coeziunii sociale, ci și pentru constituirea și consolidarea unui pilon european al drepturilor sociale. Autoarea evidențiază potențialul de creștere al economiei sociale într-un moment de criză economică și socială. -
Managementul resurselor umane în administraţia publică din Republica Moldova Monografa răspunde în mod concret numeroaselor probleme cu care se confruntă un manager în resurse umane: elaborarea şi aplicarea fşelor de post, modalităţile de evaluare sau recompensare, politicile salariale de motivare, analiza de nevoi, programele de instruire organizaţională, aspectele de etică şi nondiscriminare. Autorii analizează întregul parcurs al activităţii de recrutare şi selecţie şi prezintă modele, fşe-tip, oferindu-le ca exemplu tuturor celor interesaţi.