Itemi
Creator este exact
Cebotari, Svetlana
-
Securitatea regională în contextul vulnerabilității regiunii Mării Negre. Considerații sumare Securitatea bazinului Mării Negre este afectată de prezența mai multor vulnerabilități geostrategice, politice, militare, economice și sociale. Prezența acestor vulnerabilități în regiune conduce la destabilizarea securității regionale. Acest articol analizează prezența vulnerabilităților în bazinul Mării Negre și impactul acestora asupra securității regionale. -
Metamorfoze geopolitice în contextul pandemiei COVID-19 Emergența pandemiei Covid-19 condiționează noi realități în sistemul relațiilor internaționale. În contextul metamorfozelor geopolitice condiționate de emergența Covid19 apare necesitatea de a supune analizei comportamentul puterilor conducătoare atât în ceea ce privește răspunsurile interne la pandemie, cât și în ceea ce privește comportamentul lor extern. Prezentul articol are drept scop reliefarea principalelor schimbări care au loc pe arena internațională ca rezultat al emergenței crizei Covid-19. -
Unele consideraţiuni privind noua arhitectură geopolitică Actualmente, relaţiile internaţionale sunt caracterizate prin trecerea de la o lume unipolară, la o lume multipolară. Pe arena internaţională apar noi actori geopolitici ca - BRICS (Brazilia, Rusia, India, China) şi Africa de Sud), actori care deţin influienţă pe arena internaţională, ALC- ul (America Latină şi Caraibele) - regiune bogată în resurse naturale, dar care mai este caracterizată prin probleme ca sarăcia, inegalitatea, fragmentarea politică. Federaţia Rusă încearcă să-și restabilească puterea pe arena internaţională. Studierea noii arhitecturi geopolitice de pe pe arena internaţională prezintă interes pentru întreaga comunitate ştiinţifică. Prezentul articol are drept scop analiza principalilor factori care condiţionează crearea noii arhitecturi geopolitice a relaţiilor internaţionale. -
Theoretical and conceptual approaches to the role of national and regional security on ensuring stability in Eastern Europe Events in Europe in the last decades of the twentieth century (the fall of the Berlin Wall, the unification of Germany, the abolition of the Warsaw Pact, the collapse of the communist bloc and the USSR) led to a reconsideration of Eastern European security. After the abolition of the Warsaw Pact, the ,,balance of power" strategy in achieving security no longer works and, as such, the Eastern European security system must be rebuilt in accordance with the new realities. The tendencies regarding the reorganization of the European security system are diverse and contradictory, each actor (state, group of states, organization) wanting to occupy a more advantageous place in order to be able to promote and, if necessary, to defend its own interests. This article aims to determine the main definitions and theories of national and regional security in the context of Eastern European stability. Also the authors are willing to identify some problems and trends in the region and to list the main actors who are responsible for dealing with challenging issues and how to avoid them. -
Relațiile Federația Rusă - Uniunea Europeană în contextul crizei ruso-ucrainene Una dintre problemele prezente nu numai pe arena internațională, ci și pe masa de lucru a politicienilor, inclusiv în discursul științific al politologilor, economiștilor și specialiștilor din alte domenii este problema relațiilor ruso-europene. Evenimentele din Ucraina fac destul de tensionate relațiile dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană. Acest articol își propune să evidențieze principalele probleme prezente în relațiile dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană în perioada post-Maidan 2014. -
Activitatea organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19 Una dintre cele mai discutate probleme în mediul academic, dar şi în discursul polemologilor, politologilor, economiştilor şi al specialiştilor din alte domenii este problema cu referire la impactul virozei COVID-19 asupra securității internaționale. Deşi toată atenția comunității internaționale a fost axată asupra emergenței virozei COVID-19 şi a impactului acesteea asupra individului, societății, relațiilor interumane şi interpersonale, merită să fie acordată atenție implicării organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19. Prezentul articol are drept scop de a reliefa rolul şi implicarea organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19. Vor vi supuse examinării implicarea Organizației Națiunilor Unite, mai exact al Consiliului de Securitate al ONU în gestionarea problemelor cu referire la criza COVID-19. De asemenea, este examinată şi activitatea Organizației Mondiale a Sănătății, a Uniunii Europene, a Alianței Nord Atlantice în gestionarea pandemiei COVID-19. -
Relațiile ruso-americane post maidan 2014 Relațiile dintre Moscova și Washington au atins punctul cel mai scăzut de la începutul anilor 1980. Criza ucraineană a acționat ca un catalizator pentru o deteriorare accentuată și profundă a relațiilor dintre Rusia și Statele Unite. Actualmente, relațiile ruso-americane sunt într-un declin fără precedent de la Războiul Rece. Criza ruso-ucraineană, soldată cu ocuparea peninsulei Crimeea, a condiționat răcirea relațiilor ruso-americane. Prezentul articol scoate în relievanță specificul relațiilor ruso-americane din perioada post Maidan 2014.