Itemi
Creator este exact
Curoş, Liudmila
-
Impactul digitalizarii în domeniul educațional pentru țările din Parteneriatul Estic Articolul pune în valoare echilibrul dintre învațarea tradiționala (offline) și învațarea digitala (online), o provocare impusa rapid de regulile pandemiei. Sa descriem beneficiile în urma digitalizarii rapide a sistemului educațional din țarile parteneriatului estic, în special a Republicii Moldova. Un factor important al procesului digitalizarii îl constituie nivelul de pregatire a cadrelor didactice, antrenate în sistemul educațional și al beneficiarilor acestuia (elevi, studenți). În procesul investigației au fost depistate lacune despre care autorul ne informeaza. Totodata, este menționat efectul digitalizarii: a adus profesorul mai aproape de elev, de gândirea lui și a provocat gasirea noilor metode de predare, rasturnând metodele cunoscute. În concluzie, autorul menționeaza ca digitalizarea învațamântului pentru multe țari europene nu este o noutate, iar pentru țarile parteneriatului estic a fost și este o necesitate absorbita rapid și în major din necesitate dar nu din dorința. De asemenea, sunt oferite unele indicații de utilizare a platformelor educaționale moderne care pot fi aplicate atât online, cât și în cadrul orelor offine. -
Cultura toleranței dezvoltată în sistemul educațional din Republica Moldova Nu cunosc reacția dumneavoastra referitor la toleranța și promovarea ei în cadrul sistemului educațional dar la sigur ca veți fi de acord ca în sistemul educațional tradițional profesorul are dreptate mereu iar elevul nu are dreptul la parere proprie sau la o gândire diferita. Actualmente, aceasta abordare nu mai are valoare și nici nu poate crește o societate dezvoltata. La sigur pentru fostele țari URSS, aceasta este ceva nou, deoarece suntem deprinși în mare masura sa cunoaștem doar unele poziții și sa nu admitem ca cineva sa aiba alte pareri, alte opinii sau sa vorbeasca ca unul sau altul nu are dreptate. Însa procesele sociale contemporane caracterizate prin tendințe de confruntare și dezintegrare care se produc pe fonul crizei spirituale ale societații cere o reflectare în domeniul educației. În aceste circumstanțe, toleranța este mai necesara ca oricând, deoarece confruntarile, care iau amploare, constituie o amenințare universala potențiala pentru oricare persoana, familie, societate sau regiune. În acest articol abordam problema dezvoltarii culturii toleranței în educație drept raspuns la provocarile lumii contemporane și ale sistemelor educaționale europene. Vom analiza cultura toleranței, raportându-o la datele statistice colectate și interpretate în „Studiul privind percepțiile și atitudinile fața de egalitate în Republica Moldova”, elaborat de catre Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminarii și asigurarea egalitații, și analiza implementarii proiectului „Educație pentru democrație în Republica Moldova”, realizat de Consiliul Europei și finanțat de Agenția Elvețiana pentru Dezvoltare și Cooperare în cadrul programului „Moldova: Promovarea Implicarii Civice Active”, proiect realizat în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetarii al Republicii Moldova în perioada 2019-2022. În cadrul acestui studiu am analizat modul în care se poziționeaza unele grupuri sociale din RM fața de altele, pornind de la premisa ca fiecare grup social se caracterizeaza printr-o viziune asupra lumii specifica, operând cu simboluri și imagini improprii altor grupuri sociale, ceea ce cauzeaza, câteodata, o prapastie între reprezentanții diferitor grupuri sociale, manifestata prin distanțare, printr-o lipsa de înțelegere, acceptare și discriminare. În urma cercetarilor realizate atragem atenția asupra necesitații conceptualizarii, proiectarii și realizarii culturii toleranței în sistemul educațional din Republica Moldova, pregatirii cadrelor didactice de a promova valorile și modalitațile de valorificare a acestei noi educații.