Itemi
Creator este exact
Goriuc, Silvia
-
Actele Preşedintelui Republicii Moldova Les réglementations constitutionnels des actes du Président de la République de Moldova, qui constitue par son titre l`existence de plusieurs types des actes, se confine sur l`article qui constate que le Président de la République de Moldova, en exécutant ses attributions de service, émet des Décrets nécessaires pour la mise en oeuvre tout au long du territoire de l`Etat. Les Décrets sont publiés dans le Moniteur Officiel de la République de Moldova (l`article 94 de la Constitution). La Constitution de la République de Moldova ne constate pas le fait que le Président de la République de Moldova, en exécutant ses attributions de service, doit émettre aussi des Décrets pour utiliser d`autres formes de l`activité. Dans cette situation spécifique certaines tâches du Président de la République de Moldova nécessitent d` utiliser des expressions avec des effets juridiques et d`autres tâches qui ne nécessite pas à utiliser des expressions avec des effets juridiques. Dans l`article présenté nous analysons en détail les actes émis par le Président de la République de Moldova, en exécutant ses attributions de service. -
Rolul şefului statului în asigurarea echilibrului puterilor în stat Dans cet article nous devons relever un des problèmes, qui se trouve en derniere année, au centre des débats doctrines dans le domaine du droit constitutionnel national - le problème d’organisation constitutionnelle du pouvoir, l’établissement des mécanismes qui assurent l’équilibre des pouvoirs dans l’Etat. La réalisation effective du pouvoir de l’Etat dépend des mécanismes de séparation des pouvoirs législatif, exécutif et judiciaire. La présentation classique de la séparation des pouvoirs oppose la séparation stricte des pouvoirs (le régime présidentiel), a la séparation flexible des pouvoirs (le régime parlementaire), mais aujourd’hui il y a une variete de correctifs modernes. Au centre des débats doctrines se trouve le problème de rôle du chef de l’Etat en système des organes étatiques, son rôle du médiateur entre les pouvoirs de l’état. -
Natura juridică a funcţiilor Preşedintelui Republicii Moldova Dans cet article nous devons relever les fonctions principales du Président de la République de Moldova. La Constitution de la République de Moldova établit deux fonctions principales du Président – la fonction de représenter la République et la fonction comme garant. -
Funcţia de mediere a şefului de stat La médiation comme institution juridique, descend du droit international. On considère la médiation, dans cette branche du droit, comme un moyen paisible de résoudre les différends entre les états, dans le cadre duquel le médiateur participe directement et activement, notamment en proposant certaines solutions, aux pourparlers entre les parties du conflit, afin de réaliser un accord entre elles. Une fois appliquée cette définition au spécifique du droit constitutionnel, on va constater que le Président de laRépublique que puisse exercer sa fonction de médiation il faudra qu’il se trouve dans la présence de certains différends entre les organes du pouvoir d’Etat. -
Consideraţiuni generale cu privire la evoluţia instituţiei şefului de stat Regardless of the level of community’s evolution, from less to more organized, this had an acknowledged leader, chosen or imposed, depending on the historical circumstances. The institution of head of the state, from an organizational point of view, has known either personal or collective forms of organization. In our country, the evolution of this institution is not radically different from the evolution of this institution in other countries, the differences and particularities are dictated by the historical and political conditions in which our state has been evolving. In this article we will analyze the general aspects of the evolution of the political institution of the head of the state. -
Raporturile şefului de stat cu organele executive Les rapportes du chef d’État avec les autorités exécutives dépendent de l’endroit lui attribué dans le système d’organes de l’État. Le contenu des relations dépend du régime constitutionnel établi et de la Constitution, qui causent expressément le lieu du chef d`État dans le système constitutionnel ou il peut révéler la place et le rôle des pouvoirs conférés par la Constitution. Étant donné que la Constitution de la République de Moldova ne stipule pas expressément la place du Président de la République de Moldova dans le système du pouvoir d’État, le problème reste discutable. Dans une analyse comparative de la relation entre le chef de l’État et les autorités exécutifs d’État dans les arrangements constitutionnels différents, nous pouvons conclure que le chef de l’État, traditionnellement, fait partie de l’exécutif, même si cela n`est pas désignée dans la Constitution. -
Regimul juridic al raporturilor între centru şi unităţile administrativ - teritoriale în cadrul sistemelor administrative contemporane Descentralizarea administraţiei publice se referă la procesul de creştere a autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii, reducerea cheltuielilor curente şi creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii şi creşterea calităţii şi accesului la servicii publice sau, cu alte cuvinte, este un proces de transfer al autorităţii şi al responsabilităţilor administrative de la administraţia publică centrală la cea locală în domeniile planificării, luării deciziilor, responsabilităţii legale şi managementului serviciilor publice. -
Privire specială asupra unor tehnici de protecție a mediului Protecţia mediului reprezintă modul în care s-a reacţionat împotriva deteriorărilor aduse de om mediului său înconjurător, inclusiv elementelor biosferei şi modului în care se acţionează, prin instrumente legislative, pentru prevenirea deteriorării lui de mai departe, fiind văzută ca o luptă pe cale legislativă împotriva poluărilor de orice fel a aerului, a apei, a solului şi a subsolului, precum şi a distrugerii elementelor biosferei, având rădăcini adânci încă din antichitate şi fiind tratată iniţial sub aspectul elaborării măsurilor de protecţie a naturii şi dezvoltată ulterior la nivel de protecţie a mediului în raport cu viaţa şi sănătatea omului. -
Aspecte cu referire la exercitarea dreptului constituțional de petiționare Dreptul de petiționare are o funcție socială, care constă în stabilirea unei garanții constituționale aflate la îndemâna cetățenilor de a atrage atenția autorităților publice competente asupra unor situații concrete de încălcare a unor drepturi și interese legitime, fără a fi nevoie să se mai recurgă la intervenția unei instanțe judecătorești, fiind astfel tratat în doctrina constituțională franceză clasică și ca o garanție de ordin constituțional pentru apărarea libertăților. Cetățeanul care recurge la această posibilitate este protejat de norma constituțională, împotriva oricăror acte de persecuție, sancționare și pedepsire a sa pentru petițiile adresate potrivit legii, iar dacă autoritățile publice refuză să răspundă la cererile primite sub formă de petiții, adresanții acestora au deschisă calea contenciosului administrativ. -
Contractul administrativ asimilat actelor administrative în contenciosul administrativ Contractul administrativ reprezintă acordul de voință între o autoritate publică sau un împuternicit al acesteia și una sau mai multe persoane fizice sau juridice, de drept privat sau de drept public, prin care se urmărește realizarea unui interes public și căruia i se aplică un regim special, de drept administrativ. Tipologia contractelor administrative este din ce în ce mai variată, în funcție de evoluția nevoilor societății. Astfel, sunt incluse în prezent în categoria contractelor administrative: contracte de concesiune și de achiziții publice, contracte de atribuire a folosinței unor bunuri din domeniul public, contracte de management public, contracte de parteneriat public-privat, contracte de împrumut public și actele de constituire a structurilor asociative ale autorităților publice. -
Unele aspecte ale puterii de stat ca formă instituționalizată oficial a puterii poporului Orice societate, oricât de primitivă ar fi, trebuie să depindă de o anumită organizare şi distribuire a puterii, care să sprijine ordinea fundamentală a societăţii şi organizarea socială în cadrul ei, deoarece puterea este cea care se află în spatele oricărei asociaţii şi îi susţine structura. Fără putere nu există nicio organizaţie şi nici ordine, iar specificul oricărei puteri constă în posibilitatea purtătorilor acesteia de a-şi impune voinţa altora, de a determina supunerea sau subordonarea altora. În acest sens, odată cu evoluţia relaţiilor sociale, a devenit necesară crearea unui cadru instituţionalizat care, pe de o parte, să legitimeze puterea, iar pe de alta, să-i asigure realizarea şi eficacitatea. Prin urmare, puterea este un fenomen esenţialmente social, deoarece nu poate fi concepută în afara societăţii, şi nu se poate manifesta decât prin intermediul relaţiilor sociale, iar în lipsa puterii, societatea este un corp inert, incapabilă să-şi satisfacă raţiunea de a fi. -
Răspunderea contravențională în cazul încălcării legislației electorale În prezentul articol ne-am pus drept scop să analizăm un aspect mai îngust, dar destul de vast al răspunderii juridice, şi anume: survenirea răspunderii contravenţionale în cazul încălcării prevederilor legislaţiei electorale, care este de o importanţă majoră şi ar putea, la rândul său, să disciplineze considerabil întregul sistem electoral. În calitate de obiective, reieşind din scopul propus, am efectuat un studiu al practicii judiciare a instanţelor de judecată din mun. Chişinău, pe perioada 2016-2018 în domeniul propus; analiza juridică a art. 481 C.C.; constatarea şi soluţionarea faptei contravenţionale; evidenţierea unor lacune legislative în contextul temei propuse spre cercetare; elaborarea unor concluzii şi recomandări. -
Regimul juridic al recomandărilor Comisiei de la Veneția În conformitate cu reglementările sale interne, scopul Comisiei Europene pentru democraţie prin drept este de a emite avize atât din proprie iniţiativă, precum şi (de cele mai dese ori) la solicitarea instituţiilor autorizate (să solicite astfel de avize) ale statului. Recomandările Comisiei de la Veneţia pot fi emise sub formă de studii, rapoarte amicus curiae, rapoarte şi îndrumări practice pentru avizele sale emise anterior. Recomandările Comisiei au caracter de „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu, însă în dreptul internaţional contemporan se atestă o tendinţă de a completa sau de a înlocui legislaţia tradiţională „hard law” (adică legislaţia tradiţională obligatorie) cu norme de soft law (adică cu norme juridice aparent non-obligatorii). Prin urmare, articolul are drept scop analiza ştiinţifică a modului în care Republica Moldova înţelege caracterul juridic al recomandărilor Comisiei de la Veneţia. -
Caiet de seminare la disciplina ,,Drept administrativ” Disciplina ,,Drept administrativ” constituie o materie fundamentală pentru instituţiile de învăţământ universitar și postuniversitar care pregătesc viitori funcţionari publici pentru toate domeniile de activitate ale statutului, precum și un suport pentru cei care deja sunt încadraţi în sistemul administraţiei publice. În cele din urmă, vă propunem spre atenţia dumneavoastră varianta revăzută și modifcată a proiectelor propuse de noi un anumit timp în urmă: ,,Caiet de seminare la disciplina Drept administrativ” și Materiale instructiv – metodice la disciplina ,,Drept administrativ” (în continuare - proiecte). Atragem atenţia asupra faptului că proiectele prezentate de autori sunt interdependente reieșind din concepţia ce ţine de structură, formă și esenţă. -
Materiale instructiv-metodice la disciplina ,,Drept administrativ” Disciplina ,,Drept administrativ” constituie o materie fundamentală pentru instituţiile de învăţământ universitar şi postuniversitar care pregătesc viitori func- ţionari publici pentru toate domeniile de activitate ale statutului, cât şi un suport pentru cei care deja sunt încadraţi în sistemul administraţiei publice. În cele din urmă, vă propunem spre atenţia dumneavoastră varianta revăzută şi modifcată a proiectelor propuse de noi acum ceva timp în urma: ,,Caiet de seminare la disciplina ,,Drept administrativ”” şi Materiale instructiv – metodice la disciplina ,,Drept administrativ”” (în continuare - proiecte). Atragem atenţia asupra faptului că proiectele prezentate de către autori sunt interdependente reieşind din concepţia ce ţine de structură, formă şi esenţă.