Itemi
Creator este exact
Manole, Dinu
-
Democrația directă – principiu integrat al dezvoltării Elveției Discussions about direct democracy and its advantages and risks are often superficial, invoke stereotypes and ignore empirical data. Evidently, Swiss democracy is not a copy/paste model, but has developed in a specific historical and institutional setting. It is obvious that both conservative as well as left-wing critics overemphasize their case against direct democracy by (wilfully) neglecting the evidence. Direct democracy does not lead to anarchy. The common people can make reasonable decisions. Minorities are not more discriminated in direct democratic systems than in representative ones. Direct democracy brings contentment to its citizens. Finally, direct democracy is not ideologically predisposed. It is a mechanism to revert policies back to the median voter. -
Eficacitatea politicii anticorupţie: exemplul Singapore-ului Corupția este o problemă care trebuie rezolvată atât în sectorul public, cât și în cel privat. Singapore a adoptat o abordare cuprinzătoare în combaterea corupției în ambele sectoare de mult timp. Succesele anticorupție din Singapore au încurajat înființarea de agenții anticorupție puternice, centralizate, pe tot globul. În acest articol se accentuează importanța eficacității politicii anticorupție în contextul general al administrației publice din Singapore. -
Delimitări conceptuale ale administraţiei publice locale Comunitatea sau administrația publică locală este o instituție veche cu o concepție evolutivă. Administrația locală este, în general, concepută ca un mecanism politic de guvernare la nivel local. Deși politica care subliniază participarea cetățenilor la stabilirea obiectivelor și luarea deciziilor este esențială pentru conceptul de administrație locală, conceptualizarea sa în timpurile noastre este mult mai cuprinzătoare. Această lucrare susține că administrația locală este un concept multidimensional și integrat. -
Consolidarea managementului APL prin eficienţă şi eficacitate Administrarea publică locală din Republica Moldova se confruntă în ultimul deceniu cu supraîncărcarea cu sarcini cauzată de cerinţele în creştere ale populaţiei. Experienţa ţărilor europene arată că o creştere a eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice duce la creşterea performanţelor şi reducerea costurilor serviciilor, face din administraţia publică un catalizator al dezvoltării. Administraţia publică locală din Republica Moldova poate fi un model de succes, pe interior, pentru administraţia publică centrală în privinţa creşterii eficienţei şi eficacităţii. Articolul vine cu o serie de propuneri în acest sens, ţinând cont de practicile de succes europene, dar şi de specificul naţional. -
Bunele practici din antreprenoriatul social italian Sectorul economiei sociale italiene este strâns legat de mișcarea cooperatistă, în timp ce cooperativele sociale sunt considerate elemental care le leagă. Cooperativele sociale au început să apară în Italia la sfârșitul anilor 1970 și au răspuns unor nevoi nesatisfăcute, în special în domeniul integrării, deoarece unele grupuri erau din ce în ce mai excluse de pe piața muncii (de ex., în domeniul serviciilor personale), în contextul îmbătrânirii rapide a populației și al modificărilor în structura familiei. -
Pontențialul cooperativelor pentru economia socială Cooperativele sociale sunt puternic înrădăcinate în forme de conștiință colectivă, cum ar fi necesitatea de a promova dreptatea socială, protecția mediului și sprijinirea integrării sociale și profesionale a persoanelor dezavantajate. În cooperativele sociale, beneficiile colective nu sunt pur și simplu induse de activitatea economică, ci mai degrabă, ele sunt un element-cheie, motivând membrii să se angajeze în întreprinderea activității. Rolul și importanț a cooperativelor sunt din ce în ce mai evidente în urma crizei economice și financiare globale. În multe țări, cooperativele au răspuns mai eficace crizei decât firmele aflate în proprietatea unui investitor. Capacitatea de rezistență a cooperativelor este din ce în ce mai recunoscută, iar factorii de opinie și de decizie sunt dornici să înțeleagă în ce mod cooperativele pot juca un rol în combaterea consecințelor dramatice ale crizei globale și în reformarea sistemului care a contribuit la generarea sa. -
Drumul Letoniei către o economie bazată pe cunoștințe, creștere și favorabilă incluziunii în contextul abordării crizei Covid-19 Asistenţa financiară acordată de UE în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă în valoare de 672,5 miliarde euro are scopul de a impulsiona redresarea economică europeană prin sprijinirea reformelor şi a proiectelor de investiţii ale statelor membre. Măsurile aprobate în cadrul planurilor naţionale sunt axate pe şase domenii de politică prevăzute în regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Printre aceste domenii se numără tranziţia verde şi cea digitală, creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi coeziunea socială şi teritorială. Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul, Portugalia, Slovacia şi Spania au primit undă verde în vederea utilizării fondurilor de redresare şi rezilienţă ale UE pentru a-şi stimula economiile şi a remedia consecinţele negative ale pandemiei de COVID-19.