Itemi
Subiect este exact
COVID-19
-
Analiza conceptului de ,,interes public’’ prin prisma legislației din Republica Moldova În condiţiile situației actuale, marcată de criza provocată de virusul COVID-19 la nivel mondial, când anumite drepturi ale omului au fost limitate și uneori chiar și încălcate, la nivelul tuturor statelor în care a fost instaurată starea de urgență, o cercetare consacrată conceptului de „interes public”, prin prisma legislației din RM, reprezintă un subiect actual. Importanța înțelegerii corecte a noțiunii/conceptului de interes public, rezidă din faptul că anume interesul public servește drept unul dintre principalele argumente/justificări pentru emiterea unor decizii de către unele autorități publice menite să influențeze în unele cazuri întreaga societate. Scopul acestui articol, este de a identifica cadrul legal în care este utilizat conceptul de interes public și, în ce sens, legiuitorul din RM operează cu noțiunea de interes public. -
Metamorfoze geopolitice în contextul pandemiei COVID-19 Emergența pandemiei Covid-19 condiționează noi realități în sistemul relațiilor internaționale. În contextul metamorfozelor geopolitice condiționate de emergența Covid19 apare necesitatea de a supune analizei comportamentul puterilor conducătoare atât în ceea ce privește răspunsurile interne la pandemie, cât și în ceea ce privește comportamentul lor extern. Prezentul articol are drept scop reliefarea principalelor schimbări care au loc pe arena internațională ca rezultat al emergenței crizei Covid-19. -
Manifestări ale coeziunii sociale în contextul pandemiei COVID-19 Problema abordată în articol rezidă în studiul manifestărilor coeziunii sociale în contextul pandemiei COVID 19. Studiile sociale sunt cruciale pentru a înțelege impactul pandemiei asupra societății moldovenești, flexibilitatea administrației publice în situații de criză emergentă, reacția grupurilor sociale și identificarea mecanismelor de gestionare. Metodologia de cercetare este una preponderent calitativă, menită să contribuie la înțelegerea și explicarea problemei abordate. Concluziile formulate ne conduc spre ideea că pandemia COVID 19 a afectat mai multe dimensiuni ale coeziunii sociale. -
Paradigmele învăţământului universitar în era post-coronavirus E-learning-ul este una din primele consecinţe ale pandemiei coronavirus, cu aplicare imediată în practică. Suntem martorii reconfigurării paradigmei formării personale, care presupune faptul că, fiecare cadru didactic va deveni un moderator on-line al proceselor de instruire. Forma de predare clasică (face-to-face) va cădea în desuetudine. În consecinţă, platformele de studii online vor cunoaşte o dezvoltare vertiginoasă, fiind solicitate de mediul academic. Prin urmare, urmează a fi elaborate standarde comune de instruire online, cu aplicare universală de către toate instituţiile de învăţământ. -
Activitatea organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19 Una dintre cele mai discutate probleme în mediul academic, dar şi în discursul polemologilor, politologilor, economiştilor şi al specialiştilor din alte domenii este problema cu referire la impactul virozei COVID-19 asupra securității internaționale. Deşi toată atenția comunității internaționale a fost axată asupra emergenței virozei COVID-19 şi a impactului acesteea asupra individului, societății, relațiilor interumane şi interpersonale, merită să fie acordată atenție implicării organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19. Prezentul articol are drept scop de a reliefa rolul şi implicarea organizațiilor internaționale în gestionarea crizei COVID-19. Vor vi supuse examinării implicarea Organizației Națiunilor Unite, mai exact al Consiliului de Securitate al ONU în gestionarea problemelor cu referire la criza COVID-19. De asemenea, este examinată şi activitatea Organizației Mondiale a Sănătății, a Uniunii Europene, a Alianței Nord Atlantice în gestionarea pandemiei COVID-19. -
Provocarile economiei și impactul asupra mediului ambiant Autorii tratează în acest articol esența unor modele (teorii) economice obiectivele cărora constau în creșterea averii proprietarilor, maximizarea profiturilor acestora. Situația ecologică a Terrei s-a agravat, îndeosebi, în perioada industrializării. Această situație a necesitat trecerea de la economia tradițională la conceptul de economie circulară. Exemplele Uniunii Europene demonstrează beneficiile reciclării deșeurilor atât pentru economie, cât și pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Lupta cu pandemia cere resurse colosale materiale si valorice de la guverne. Astfel, de exemplu, bugetul Republicii Moldova face un efort colosal sub forma costurilor sociale pentru ajutorarea persoanelor care suferă de această pandemie. Ameliorarea situației ar necesita impunerea si controlul întreprinderilor producătoare privind utilizarea sistemelor de epurare si, altă soluție generală ar fi educarea populației de a păstra Terra pentru urmașii urmașilor noștri. -
Metode și tehnici innovative de recrutare a personalului în perioada post-COVID În acest articol se studiaza metodele moderne de recrutare a personalului, precum și tendințele pe viitor în domeniul recrutarii. În anii urmatori, organizațiile poziționate pentru succes vor fi cele care reușesc sa renunțe la modurile vechi de a face lucrurile și aleg, în schimb, sa gaseasca soluții și metode de recrutare noi, potrivite lumii moderne. -
Strategii organizaționale în perioada postpandemie Când pandemia a început în 2020 și locurile de munca din întreaga lume s-au golit, provocarea imediata a conducerii a fost cum sa-și aduca angajații înapoi în birourile lor în siguranța. Cu toate acestea, pe masura ce a devenit mai clar ca aceasta pandemie nu a fost un lucru pe termen scurt și ca munca la domiciliu urma sa fie caracteristica proeminenta pentru viitorul previzibil, ideea a trecut ușor la motivul pentru care angajații s-ar întoarce la birourile lor. Riscul este ca organizațiile sa ajunga sa faca aceeași greșeala care a fost facuta întotdeauna atunci când vine vorba de sprijinirea muncii: ignorarea nevoilor angajaților lor.