Itemi
Subiect este exact
administraţie publică
-
Contribuția asistenței externe la consolidarea administrației publice Articolul elucidează o serie de aspecte ce țin de contribuția asistenței externe la consolidarea administrației publice în Republica Moldova. Asistența europeană reprezintă o fereastră de oportunitate pentru consolidarea și modernizarea administrației publice. Totuși asistența acordată de UE a contribuit doar parțial la consolidarea administrației publice în Republica Moldova, înregistrându-se progrese modeste în sectoarele către care a fost direcționat sprijinul financiar, aceasta având, la rândul său, un impact limitat asupra consolidării administrației publice. -
Administrația publică din Republica Moldova în contextul proceselor migraționale În acest articol este analizat rolul administrației publice din Republica Moldova în reglementarea proceselor migraționale. Întrucât unul dintre subiecții importanți ai politicii migraționale sunt autoritățile administrației publice centrale și locale, este cercetată activitatea acestora în domeniul reglementării și gestionării proceselor migraționale. Este examinată baza normativ-legislativă și instituțională de gestionare a migrației și este argumentat faptul că realizarea politicii migraționale este prerogativa autorității administrației publice centrale în domeniul migrației în colaborare cu alte structuri de stat și nestatale. În rezultatul analizei documentelor și materialelor în domeniu autorul a constatat că în ultimii ani, în rezultatul transformărilor social-economice, a reformei administrației publice, problema migrației a fost inclusă pe prim-plan în agenda națională. Totodată, guvernarea trebuie să ofere o perspectivă clară de dezvoltare a țării, a politicilor și proceselor migraționale pentru a asigura bunăstarea cetățenilor. -
Serviciul public – o sferă importantă de formare a profesioniștilor Autorul acestei lucrări meditează asupra multiplelor aspecte ale serviciului public, a căilor și posibilităților de eficientizare a acestui domeniu și, în special, asupra pregătirii și antrenării tinerilor în sectorul public, în administrația publică centrală și locală. Investigația respectivă vine cu o analiză concretă, cu argumente concludente privind situația existentă nu numai în Republica Moldova, dar și în parlamentele naționale ale unor țări din Europa. -
Aspecte teoretice privind conceptul de bună guvernare Economiştii sunt convinşi în argumentarea ştiinţifică a concepţiei că instituţiile de stat nu pot concura cu structurile comerciale pe piaţă. Experţi şi oficialii aleşi, de diferite nivele, critică administraţia publică şi propun reorganizarea ei. În aceste condiţii, asigurarea unei bune guvernări a devenit provocarea de bază pentru realizarea actului de guvernare. -
Deformarea profesională: comportament deviant al funcționarilor publici Autoarea abordează în prezentul articol un subiect important pentru funcționarea instituțiilor publice, precum deformarea profesională a funcționarilor publici. Sunt formulate trăsăturile caracteristice, tipurile și formele de manifestare a deformării profesionale. Semnatara vine, de asemenea, și cu unele propuneri care ar putea preveni apariția și dezvoltarea fenomenului de deformare profesională în sistemele administrative moderne. -
Unele modalități ale administrației publice de soluționare a problemelor mediului ambiant În acest studiu sunt abordate câteva modalități ale administrației publice pentru rezolvarea problemelor ecologice de către Republica Moldova în viziunea autorului. -
Unele reflecții analitice cu privire la procesul decizional militar Este cunoscut faptul că orice proces de luare a deciziilor se bazează pe unul sau mai multe modele decizionale, în funcţie de timpul avut la dispoziţie, informaţia disponibilă, precum şi nivelul necesar de fundamentare a acesteia. În acest articol vom analiza modelele decizionale de referinţă prin prisma elementelor componente ale acestora, vom determina care dintre acestea se regăsesc în procesul decizional militar al Republicii Moldova, pentru a identifica modelul sau modelele pe care se bazează acesta şi care sunt determinantele care ne conduc la astfel de concluzii. Or, fiecare model decizional este prescris de anumite elemente, care îl fac unic şi inconfundabil. În final, vom stabili elementele provenite din modelele decizionale ce se regăsesc în procesul militar de luare a deciziilor, precum şi modalitatea de influenţare a acestora. De asemenea, vor fi înaintate recomandări bazate pe rezultatele cercetării vizavi de modalitatea de utilizare a modelelor decizionale în vederea elaborării unor decizii militare calitative. -
Sporirea competențelor angajaților din administrația publică în domeniul utilizării dronelor în spațiul european Problema utilizării dronelor și asigurării securității în legătură cu aceste activități constituie un subiect important pentru dezvoltarea pieței serviciilor de drone. În articol se menționează importanța noilor reglementări prevăzute de Regulamentul UE 1139/2018 și a declarațiilor Conferințelor de Nivel Înalt de la Helsinki și Amsterdam pentru proiectarea, producerea și exploatarea în siguranță a aeronavelor fără pilot la bord. Cerințele expuse în documentele normative europene și direcțiile de acțiune trasate în domeniu sunt primordiale și pentru dezvoltarea tehnologiilor, producerii și utilizarea dronelor în Republica Moldova. -
Probleme ale gestiunii performanței funcționarilor publici În acest articol sunt examinate aspectele esențiale ce țin de gestiunea performanței funcționarilor publici, fiind examinate practicile internaționale în domeniu. Astăzi, mai mult decât introducerea de noi tehnici de management, adaptarea administrației publice la noile cerințe de bună guvernare, productivitatea, competitivitatea, performanța depind de importanța acordată potențialului uman, calității serviciilor și calității procesului de activitate. Reflecția pe această temă se concentrează asupra funcției publice din Republica Moldova. -
Dezvoltarea parteneriatului dintre administrația publică și organizațiile societății civile în asigurarea securității comunitare În societățile democratice, cele două categorii principale de actori – organizațiile din sistemul administrației publice și organizațiile societății civile – participă în mod activ la procesul de asigurare a securității în comunitate. Rolul principal în combaterea și prevenirea criminalității revine poliției. Însă, legislația prin conținutul și sancțiunile prevăzute, constituie doar o soluție parțială în lupta contra criminalității. Factori precum sărăcia, emigrarea în masă, alcoolismul, consumul de droguri, violența etc. se condiționează reciproc și amplifică insecuritatea în comunitate. În vederea consolidării eforturilor instituțiilor polițienești privind asigurarea securității comunitare este imperativ necesar să fie luați în calcul toți factorii menționați, să se întreprindă acțiuni comune ale tuturor actorilor comunitari. -
Repere teoretice în formarea culturii profesionale a funcționarilor publici În acest articol sunt examinate aspectele esențiale ale formării culturii profesionale a funcționarilor publici. Premisele formării profesionale rezidă în formarea culturii generale bazate pe cunoașterea valorilor generale care determină principiile comportamentului uman într-o societate modernă. Pentru funcționarii publici cultura profesională constituie ansamblul calităților necesare pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu la nivelul necesar unei administrații eficiente și corect -
Considerații privind evoluția și reperele de organizare a serviciilor publice Evoluția consecventă a societății, multiplele nevoi care apar din schimbări care includ, dar nu se limitează la regimul politic și influența primită din țările dezvoltate au determinat atât extinderea, cât și preocuparea serviciilor publice de a furniza servicii multiple și calitatea comunității în care slujesc. -
Analiza comparativă a standardelor de reformare a administrației publice și a realităților din Republica Moldova în contextul responsabilizării aparatului administrativ În contextul procesului de descentralizare a administrației publice, articolul în cauză explorează într-o dimensiune comparativă prevederile proiectului de Strategiei Națională cu privire la descentralizarea APL și bunele practici în procesul de descentralizare. Analiza comparativă se realizează prin intermediul a 3 etape ale procesului de descentralizare menționate în literatura de specialitate și anume: procesul de devoluție, delegare și desconcentrare. Acestea în continuare sunt analizate prin prisma elementelor esențiale în procesul de reformare a administrației publice din Republica Moldova, precum: prevenirea și combaterea corupției, implementarea Acordului de Asociere, eficientizarea costurilor și a productivității administrației publice. -
E-guvernare: reflecții analitice Actuala criză globală de sănătate (Pandemia Covid-19) ne reamintește încă o dată cât de utilă și importantă este tehnologia informațională și de comunicare (TIC) pentru omenire, state, guverne, administrațiile publice și private și, bineînțeles, pentru fiecare cetățean în parte. Când instituțiile publice (entități de învățământ, oficii poștale, prestatorii de servicii publice, instituțiile publice medicale, administrațiile centrale și locale etc.) și private (instituții bancare și financiare, prestatorii de servicii private etc.) au fost închise pentru a reduce și chiar opri răspândirea virusului, TIC are un rol crucial în asigurarea continuității vieții și activităților sociale și economice vitale. Tocmai de aceea în acest articol vom examina și analiza rolul și impactul TIC asupra guvernelor și administrațiilor publice. Vom discuta deci despre guvernanța electronică și modul în care acest instrument modern poate ușura și eficientiza activitățile autorităților administrației publice şi a cetăţenilor. Într-un context complex, nesigur și în continuă schimbare în care activează administrația publică crizele sociale și financiare solicită inovare nu numai în serviciile publice, ci și în cadrul întregului sistem birocratic de guvernare publică. -
Soluţionarea conflictelor prin mediere în administraţia publică În articol se argumentează ideea că medierea, în esenţa sa, reprezintă un mecanism de dezvoltare socială, iar rezolvarea problemelor din sistemul administraţiei publice prin mediere contribuie la schimbarea organizaţională şi dezvoltarea personală a funcţionarilor publici. Problema supusă cercetării este identificarea factorilor care determină stările finale ale costurilor și beneficiilor sociale ale părților implicate în conflict și a metodelor de gestionare eficientă a conflictelor. În conformitate cu problema de cercetare specificată se trec în revistă concepţiile despre conflict, care servesc drept suport pentru demersurile întreprinse în analiza fenomenului conflictului în administraţia publică. În lucrare se descriu elementele fenomenului conflictual şi stilurile de gestiune a conflictelor și se afirmă că abordarea constructivă în soluţionarea conflictelor, întemeiată pe strategia activă de acţiune şi aplicarea principiului câştig/câştig reprezintă un mecanism, care oferă posibilitatea de schimbare a situaţiei conflictuale curente şi de îmbunătăţire a procesului decizional. ceea ce contribuie esenţial la dialogul social şi transformarea reală a administraţiei publice. -
Evoluţia teoriei birocraţiei în organizarea administraţiei publice Acest articol încearcă să facă o analiză cum au evoluat principiile birocratice de organizare a administraţiei publice de la Max Weber până la administraţia publică la începutul secolului al XXI-lea. Se menţionează că formularea lui M. Weber cu privire la tipul ideal de birocrație este o abordare clasică a administraţiei publice. Practica administraţiei publice confirmă că birocraţia nu este atât de previzibilă şi clară cum este descrisă în teoria birocraţiei a lui M. Weber. Spre deosebire de modelul ideal al birocraţiei elaborat de M. Weber, sistemul actual al administraţiei publice este un sistem deschis şi înglobează caracteristici mult mai complexe. Acest fapt este condiţionat de un şir de factori ce influenţează activitatea administraţiei publice inclusiv: nivelul de dezvoltare a democraţiei, dezvoltarea economică şi socială, tehnologiile informaţionale, stilul de conducere, cultura administrativă, profesionalizarea funcţionarilor publici ş.a. -
Reglementări privind funcţia publică şi funcţionarul public în Uniunea Europeană Statutul juridic al funcţionarului public, bine determinat, asigură autorităţilor publice o guvernare eficientă. Existenţa Uniunii Europene determină organizarea şi funcţionarea unui nou corp de funcţionari specific peisajului european, corp care prezintă trăsături distincte atât faţă de cel al funcţionarilor publici naţionali, cât şi faţă de funcţionarii internaţionali. Construcţie juridică menită să răspundă necesităţilor de personal al unei administraţii europene eficiente, funcţia publică din statele europene, corelată unui corp solid de funcţionari, conlucrează în mod activ la sprijinirea activităţii instituţiilor din administrația publică a statelor europene. -
Interacțiuni dintre interesul public și descentralizare în contextul modernizării sistemului administrației publice În rezultatul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova, trece printr-un proces de tranziție de la sistemul sovietic-autoritar de administrare spre cel democratic, având mai multe etape de extindere și aprofundare. Parcursul de modernizare cu privire la reorganizarea mecanismelor administrative s-au dovedit a fi insuficiente, iar în unele cazuri defectuos realizate, fiind respinse ostentativ de actorii politici şi de funcţionarii din autorităţile publice statale şi locale. Reformele şi restructurările administraţiei publice au fost realizate în funcţie de tacticile şi de schimbările de ordin politic, dar nu în baza unor strategii coerente şi cu finalităţi clar stabilite. Atare situație a determinat starea de incertitudine și tensionare în sfera socială, devalorizând interesul public ca mobil al progresului social. -
Clasic şi contemporan, universal şi naţional în abordarea guvernării şi administraţiei publice În prezentul studiu se examinează unele abordări conceptuale privind guvernarea şi administraţia publică din perspectivă evolutivă, de la clasic spre contemporan, în aspect universal şi naţional, evidenţiind rolul factorilor istorici determinativi ai concepţiilor şi viziunilor privind guvernarea şi administraţia publică. În acest sens, sunt analizate izvoarele iniţiale ale abordărilor guvernării şi administrării comunităţilor umane în gândirea înaintaşilor din lumea antică, ale reprezentanţilor epocilor Renaşterii şi Iluminismului, redimensionările conceptuale, datorită ascensiunii modului de producţie şi modificărilor din organizarea socială în perioada modernă. În baza acestor viziuni conceptuale în permanentă evoluţie şi în contextul realităţilor organizării politice şi administrative din epoca contemporană se analizează procesul de cristalizare treptată a ideii autonomiei şi interdisciplinarităţii ştiinţei administraţiei, care la etapa actuală se manifestă plenar atât în aspect universal, precum şi naţional. -
Aspecte legale și instituționale care determină dialogul dintre autoritățile publice și organizațiile societății civile în Republica Moldova (partea I) OSC-urile sunt o componentă cheie a unei societăți deschise şi democratice, jucând un rol important în consolidarea democrației şi a statului de drept, dialogul lor cu autoritățile publice fiind o condiție prealabilă. Obiectivul principal al acestei cercetări este de a analiza mediul de activitate şi colaborare a societății civile din perspectiva influenței exercitate de către factorii de natură internă şi externă, care determină conținutul mediului social şi care creează şi stabilesc condițiile de activitate şi colaborare a societății civile cu puterea publică. Lucrarea îşi propune să demonstreze că mai multă comunicare şi colaborare între autoritățile publice şi organizațiile societății civile, probabil va avea ca rezultat un act de guvernare mai incluziv, calitativ şi mai concentrat, abordând astfel eficient nevoile cetățeanului. Autorul analizează şi prezintă sistemele decizionale existente şi mecanismele de consultare ale acestora cu organizațiile societății civile din Republica Moldova, oportunitățile existente de implicare a OSC în procesul de elaborare a politicilor publice şi practicile actuale. În cadrul studiului au fost utilizate o serie de metode de cercetare, menite să evidențieze particularitățile dialogului şi cooperării dintre autoritățile publice (AP) şi OSC, ca parte a actului de guvernare, studiind evoluția în timp şi influența diferitelor factori asupra acestor procese. Am constatat că autoritățile publice nu sunt încă pe deplin conştiente de valoarea dialogului, care este sporadic şi ghidat de anumite interese, care nu coincid întotdeauna cu interesul public. Factorul politic este de asemenea de mare influență, întrucât în ultimii ani s-a înregistrat o presiune din ce în ce mai mare asupra societății civile. Condițiile legale şi rata generală de dezvoltare a organizațiilor societății civile, gradul de dialog şi cooperare al OSC-urilor cu autoritățile publice şi rolul OSC-urilor în creşterea răspunderii generale a autorităților față de propriii cetățeni - sunt elemente importante în dezvoltarea unei societăți democratice, fără de care o societate modernă şi dezvoltată este de neimaginat. Lucrarea reflectă situația din Moldova, care poate fi rezumată astfel: a) Nu există mecanisme sau platforme permanente de cooperare şi consultare, deschise tuturor. Participarea societății civile este limitată la un număr mic de OSC şi nu există stimulente pentru creşterea OSC-urilor. b) APL, comparativ cu APC, se bucură de un nivel mult mai ridicat de „încredere” din partea societății/comunității, dar rareori au resursele şi abilitățile pentru a conduce un dialog constructiv cu OSCurile; c) Există o reticență dovedită a APL/APC de a aprofunda dialogul şi cooperarea cu societatea civilă; d) Cultura participării este foarte slabă deoarece nu există percepția că participarea este un instrument de schimbare. Sunt enumerate o serie de recomandări pentru a rezolva problemele identificate. Un şir de recomandări sunt propuse pentru a soluționa -
Serviciile publice: dimensiuni instituționale și funcționale În general, tendințele furnizorilor de servicii publice pentru resurse și capacități vor crește la un moment în care flexibilitatea lor de a manevra și de a răspunde va fi din ce în ce mai limitată. Oricum, există două modalități principale de furnizare a serviciilor publice: direct, de către serviciile incluse în autoritățile structurilor administrației publice și o modalitate de delegare, către ceilalți furnizori de servicii. Deși există multe diferențe între țări în ceea ce privește amploarea și modalitățile prin care serviciile publice sunt delegate, principalii factori care vor influența comportamentul sunt comuni tuturor țărilor. Sectorul serviciilor publice din Europa este vast și complex, deoarece nu există un consens general cu privire la ceea ce constituie un „serviciu public”, iar activitățile incluse în termen pot varia semnificativ între țări. -
Evaluarea – parte componentă a sistemului de standarde educaționale În prezentul studiu este examinată o activitate didactică care ocupă un loc deosebit în procesul de pregătire a personalului pentru sistemul administrației publice – evaluarea, ca parte componentă a sistemului de standarde educaționale. În acest sens, sunt analizate conținutul și relevanța documentelor de politici privind domeniul evaluării cunoștințelor și competențelor studenților-masteranzi obținute în procesul de studii, evidențiate aspectele teoretice și rigorile profesionale față de activitatea de evaluare, dar și metodologia aplicării practice a acestora în procesul educațional. Sunt expuse și argumentate modelele de teste pentru evaluarea intermediară și finală a unui curs academic la programul Teoria și Practica Administrației Publice, accent punându-se pe modelul tridimensional al evaluării: de cunoaștere; de aplicare; de integrare. Problemele abordate au fost dezbătute și susținute în cadrul seminarului metodic al cadrelor didactice ale Academiei de Administrare Publică din 05 – 06 mai 2021. -
Știința administrației publice – teorii și abordări neoclasice de organizare În acest articol autorul analizează contribuția teoriilor organizaționale neoclasice în dezvoltarea organizațiilor și a procesului de administrare a acestora. Sunt identificate deosebirile în abordările clasice și neoclasiсe șu privire la organizare și organizație. Sunt studiate cercetările behavioriștilor cu privire la modelul rațional de administrare bazat pe rolul comportamentului uman în constituirea și funcționarea organizațiilor. Este studiată teoria sistemelor și evidențiate elementele dinamice ale organizației. Sunt analizate abordările Umanismului organizațional în organizarea și funcționarea administrației publice. -
Considerații ale sistemului serviciilor publice din municipiul Botoșani prin prisma reformării administraţiei publice Administraţia publică locală este cea care joacă rolul cel mai important în organizarea şi gestionarea serviciilor publice, dat fiind faptul că anume ea cunoaşte cel mai îndeaproape necesităţile cetățenilor. Problema ştiinţifică importantă constă în fundamentarea ştiinţifică a responsabilităţilor administraţiei publice în organizarea şi modernizarea serviciilor publice. Acest fapt poate conduce la clarificarea rolului de prestator al administraţiei publice în condiţiile implicării tot mai intense a sectorului privat în gestiunea de servicii publice, clarificare necesară în vederea identificării căilor de aplicare a metodelor moderne de dezvoltare şi eficientizare a serviciilor publice din Municipiul Botoşani. -
Eficiența și eficacitatea instituțiilor publice - instrument de bună guvernare a comunităților locale În acest articol se analizează conceptul de eficiență în sectorul public pentru a crea instituții stabile şi previzibile, dar şi suficient de flexibile pentru a răspunde la numeroasele provocări sociale, capabile să introducă noi soluții şi să ofere servicii mai bune. Investițiile în capital uman şi instrumente din sectorul public vizează procese organizaționale mai eficiente, management modern, funcționari publici motivați şi calificați şi, desigur, consolidarea capacităților instituțiilor.