Itemi
Subiect este exact
cooperare
-
Diaspora în cadrul binomului migrație - dezvoltare: aspecte internaționale și naționale Acest articol subliniază rolul migranților și membrilor diasporei ca agenți ai dezvoltării. Migrația este considerată ca fiind unul dintre catalizatorii reducerii inegalității globale. Cetățenii care locuiesc în străinătate și sunt organizați în comunitățile diasporei sunt văzuți ca posibili parteneri pentru dezvoltarea economică, politică, socială și culturală. Gradul de integrare și succes în societatea-gazdă contribuie la capacitatea diasporei de a contribui și de a influența sentimentul de eficacitate al membrilor diasporei. Angajamentul poate crește în timp, odată ce membrii diasporei vor deveni integrați în societatea-gazdă și își vor dezvolta în continuare abilitățile și cunoștințele. -
Relația dintre guvern și diasporă Contribuțiile diasporei și contribuțiile potențiale la dezvoltarea țărilor lor de origine sunt recunoscute din ce în ce mai mult de către comunitățile beneficiare, guvernele țărilor de origine. Deși diaspora dispune de mari resurse organizaționale, rolul principal îl joacă guvernul național și politicile acestuia față de diasporă. Există o legătură puternică între calitatea guvernării și migrațiune și diasporă, impactul ultimei fiind văzut, mai ales, prin remitențe, impactul politic fiind neglijat. Prin dezvoltarea de parteneriate puternice cu guvernul și sectorul privat din țara de origine, eforturile diasporei pot maximaliza potențialul bunăstării generale. -
Cooperare transnațională în domeniul formării profesionale a forței de muncă Multe proiecte de cooperare transnațională au oportunități pentru o gamă largă de organizații, inclusiv universități, furnizori de educație și formare, think-tank-uri, organizații de cercetare și întreprinderi private. Obiectivele mobilității educaţionale au ca scop încurajarea mobilității studenților, a personalului, a stagiarilor, a ucenicilor, a voluntarilor, a lucrătorilor cu tineretul și a tinerilor. -
Academia de Administrare Publică în sprijinul reformei administrative În acest studiu se examinează activitatea Academiei de Administrare Publică, unica instituție de învățământ superior de profil administrativ din republică, care pe parcursul a unui sfert de secol s-a afirmat plenar în calitate de centru național de promovare a politicii de stat în domeniul administrației publice, de pregătire și de dezvoltare profesională a personalului, de efectuare a cercetărilor în domeniul științei administrației și de asistență metodologică a activității autorităților administrației publice. -
Evoluția abordărilor de la cooperare internațională la cea transnațională Parteneriatele formate în jurul proiectelor de cooperare transnațională sunt în măsură să dezvolte, să pregătească şi să pună în aplicare soluții comune la probleme comune şi provocările inerente pentru o mare parte din zona lor de cooperare transnaţională. Se pune un accent puternic pe condițiile transnaţionale de muncă pe marginea proiectelor și pe dimensiunea transnațională a rezultatelor planificate. -
Valorificarea oportunităților Programului Parteneriatul pentru Pace - factor de consolidare a relațiilor de cooperare cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord Participarea la Parteneriatul pentru Pace (PpP) îi oferă Republicii Moldova o reală posibilitate de a-şi consolida securitatea naţională şi capacităţile de apărare. Astfel, cadrul PpP ne permite să utilizăm experienţa construcţiei militare a ţărilor NATO şi partenere în scopul perfecţionării permanente a propriilor Forţe Armate, pregătirii cadrelor, instruirii lingvistice a ofiţerilor Armatei Naţionale, asigură accesul la informaţii, statistică, surse de ajutor politic, tehnic şi financiar. Un aspect aparte îl constituie familiarizarea militarilor moldoveni cu modalitatea organizării operaţiunilor de menţinere a păcii. -
Asistența externă a Uniunii Europene acordată Republicii Moldova prin programe/proiecte Articolul elucidează o serie de aspecte ce țin de asistența externă acordată de Uniunea Europeană în scopul creşterii eficienței, eficacității, impactului și durabilității Republicii Moldova. Atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul societăţii civile nu este pus în discuţie suficient subiectul eficienţei, relevanţei şi impactului asistenţei externe. Asistența externă, în speță cea europeană, este, printre singurele instrumente de dezvoltare a Republicii Moldova pentru perioada următoare şi singurul suport real de recuperare a decalajelor de dezvoltare şi aşa accentuate -
Aspecte legale și instituționale care determină dialogul dintre autoritățile publice și organizațiile societății civile în Republica Moldova (partea I) OSC-urile sunt o componentă cheie a unei societăți deschise şi democratice, jucând un rol important în consolidarea democrației şi a statului de drept, dialogul lor cu autoritățile publice fiind o condiție prealabilă. Obiectivul principal al acestei cercetări este de a analiza mediul de activitate şi colaborare a societății civile din perspectiva influenței exercitate de către factorii de natură internă şi externă, care determină conținutul mediului social şi care creează şi stabilesc condițiile de activitate şi colaborare a societății civile cu puterea publică. Lucrarea îşi propune să demonstreze că mai multă comunicare şi colaborare între autoritățile publice şi organizațiile societății civile, probabil va avea ca rezultat un act de guvernare mai incluziv, calitativ şi mai concentrat, abordând astfel eficient nevoile cetățeanului. Autorul analizează şi prezintă sistemele decizionale existente şi mecanismele de consultare ale acestora cu organizațiile societății civile din Republica Moldova, oportunitățile existente de implicare a OSC în procesul de elaborare a politicilor publice şi practicile actuale. În cadrul studiului au fost utilizate o serie de metode de cercetare, menite să evidențieze particularitățile dialogului şi cooperării dintre autoritățile publice (AP) şi OSC, ca parte a actului de guvernare, studiind evoluția în timp şi influența diferitelor factori asupra acestor procese. Am constatat că autoritățile publice nu sunt încă pe deplin conştiente de valoarea dialogului, care este sporadic şi ghidat de anumite interese, care nu coincid întotdeauna cu interesul public. Factorul politic este de asemenea de mare influență, întrucât în ultimii ani s-a înregistrat o presiune din ce în ce mai mare asupra societății civile. Condițiile legale şi rata generală de dezvoltare a organizațiilor societății civile, gradul de dialog şi cooperare al OSC-urilor cu autoritățile publice şi rolul OSC-urilor în creşterea răspunderii generale a autorităților față de propriii cetățeni - sunt elemente importante în dezvoltarea unei societăți democratice, fără de care o societate modernă şi dezvoltată este de neimaginat. Lucrarea reflectă situația din Moldova, care poate fi rezumată astfel: a) Nu există mecanisme sau platforme permanente de cooperare şi consultare, deschise tuturor. Participarea societății civile este limitată la un număr mic de OSC şi nu există stimulente pentru creşterea OSC-urilor. b) APL, comparativ cu APC, se bucură de un nivel mult mai ridicat de „încredere” din partea societății/comunității, dar rareori au resursele şi abilitățile pentru a conduce un dialog constructiv cu OSCurile; c) Există o reticență dovedită a APL/APC de a aprofunda dialogul şi cooperarea cu societatea civilă; d) Cultura participării este foarte slabă deoarece nu există percepția că participarea este un instrument de schimbare. Sunt enumerate o serie de recomandări pentru a rezolva problemele identificate. Un şir de recomandări sunt propuse pentru a soluționa -
Știința administrației publice – teorii și abordări neoclasice de organizare În acest articol autorul analizează contribuția teoriilor organizaționale neoclasice în dezvoltarea organizațiilor și a procesului de administrare a acestora. Sunt identificate deosebirile în abordările clasice și neoclasiсe șu privire la organizare și organizație. Sunt studiate cercetările behavioriștilor cu privire la modelul rațional de administrare bazat pe rolul comportamentului uman în constituirea și funcționarea organizațiilor. Este studiată teoria sistemelor și evidențiate elementele dinamice ale organizației. Sunt analizate abordările Umanismului organizațional în organizarea și funcționarea administrației publice. -
Aspecte legale și instituționale determinante în dialogul dintre autoritățile publice și organizațiile societății civile din Republica Moldova (continuare) OSC-urile sunt o componentă cheie a unei societăți deschise şi democratice, jucând un rol important în consolidarea democrației şi a statului de drept, dialogul lor cu autoritățile publice fiind o condiție prealabilă. Obiectivul principal al acestei cercetări este de a analiza mediul de activitate şi colaborare a societății civile din perspectiva influenței exercitate de către factorii de natură internă şi externă, care determină conținutul mediului social şi care creează şi stabilesc condițiile de activitate şi colaborare a societății civile cu puterea publică. Lucrarea îşi propune să demonstreze că mai multă comunicare şi colaborare între autoritățile publice şi organizațiile societății civile, probabil va avea ca rezultat un act de guvernare mai incluziv, calitativ şi mai concentrat, abordând astfel eficient nevoile cetățeanului. Autorul analizează şi prezintă sistemele decizionale existente şi mecanismele de consultare ale acestora cu organizațiile societății civile din Republica Moldova, oportunitățile existente de implicare a OSC în procesul de elaborare a politicilor publice şi practicile actuale. În cadrul studiului au fost utilizate o serie de metode de cercetare, menite să evidențieze particularitățile dialogului şi cooperării dintre autoritățile publice (AP) şi OSC, ca parte a actului de guvernare, studiind evoluția în timp şi influența diferitelor factori asupra acestor procese. Am constatat că autoritățile publice nu sunt încă pe deplin conştiente de valoarea dialogului, care este sporadic şi ghidat de anumite interese, care nu coincid întotdeauna cu interesul public. Factorul politic este de asemenea de mare influență, întrucât în ultimii ani s-a înregistrat o presiune din ce în ce mai mare asupra societății civile. Condițiile legale şi rata generală de dezvoltare a organizațiilor societății civile, gradul de dialog şi cooperare al OSC-urilor cu autoritățile publice şi rolul OSC-urilor în creşterea răspunderii generale a autorităților față de propriii cetățeni - sunt elemente importante în dezvoltarea unei societăți democratice, fără de care o societate modernă şi dezvoltată este de neimaginat. Lucrarea reflectă situația din Moldova, care poate fi rezumată astfel: a) Nu există mecanisme sau platforme permanente de cooperare şi consultare, deschise tuturor. Participarea societății civile este limitată la un număr mic de OSC şi nu există stimulente pentru creşterea OSC-urilor. b) APL, comparativ cu APC, se bucură de un nivel mult mai ridicat de „încredere” din partea societății/comunității, dar rareori au resursele şi abilitățile pentru a conduce un dialog constructiv cu OSC-urile; c) Există o reticență dovedită a APL/APC de a aprofunda dialogul şi cooperarea cu societatea civilă; d) Cultura participării este foarte slabă deoarece nu există percepția că participarea este un instrument de schimbare. Sunt enumerate o serie de recomandări pentru a rezolva problemele identificate. Un şir de recomandări sunt propuse pentru a soluționa problemele menționate.