Itemi
Subiect este exact
cunoştinţe
-
Procesul de utilizare a cunoştinţelor: tratare sistemică Sunt analizate și interpretate noțiunile de date, cunoștințe, informație, importanța teoretico – practică a acestora. Accentul este pus pe evoluția cunoștințelor, pe necesitatea de a actualiza cunoștințele, de a utiliza cunoștințele în mod optim. Este propus „lanțul” generării cunoștințelor, utilizării acestora, sunt enumerați factorii cu impact asupra cunoștințelor. Materialul poate fi util pentru practicieni, pentru guvernanți, pentru studenții de la toate structurile, pentru masteranzi, pentru colaboratorii de la instituțiile științifice. -
Creșterea competitivității naționale. Metodologia formării inovatorilor Inovatorul, conform dicționarelor, este o persoană care realizează și introduce ceva nou într-un domeniu de activitate; persoană care aduce o inovație într-un sector al producției, având ca rezultat îmbunătățirea calitativă și cantitativă a muncii. Adesea, inovatorul este un specialist de calificare înaltă, capabil de a genera oferte inovatoare în unele domenii, având un impact pozitiv. În procesul elaborării unor oferte inovatoare autorul apelează la multiple informații și cunoștințe din diferite domenii ale științelor exacte și aplicative, cum ar fi matematica, fizica, biologia, chimia, filosofia, economia, politologia, dreptul. În virtutea acestor cerințe, inovatorul trebuie să posede cunoștințe în aceste domenii ale științei și practicii. Scopul cercetării constă în dezvăluirea unor elemente în procesul elaborării și implementării unor inovații, ca fiind cunoștințe în diverse domenii ale științei și tehnicii, fizică, chimie, biologie și alte domenii, necesare pentru inovatori. -
Promovarea valorilor epocii cunoștințelor: de la teorie la practică Valorile nu sunt aceleași lucruri netrecătoare și nu întotdeauna pot fi comercializate. Funcția nouă a valorilor sociale joacă un rol important în criteriile de selectare a funcțiilor, jucând un rol important printre alternativele modului de acțiune. Sunt elucidați factorii inovativi ai dezvoltării învățământului. Un rol deosebit este rezervat managementului cunoștințelor și modelului strategic de formare profesională. Actualmente, o economie modernă constă, în consecință, în procesul de apariţie a unei economii axate pe cunoştinţe. Economia cunoştințelor este calea spre prosperitate, formând noi locuri de muncă, sporind defalcările în PIB. Mărimea acesteia depinde de gradul de implementare a ideilor și conceptelor noi, inovațiilor și tehnologiilor de vârf în majoritatea ramurilor economiei, precum şi dezvoltarea ecologică. Discutăm despre caracterul integrat al competenței, corelarea dintre competență și motivație. -
Formarea specialiștilor performanți în condițiile societății informaționale Managementul calității totale (TQM) se bazează pe „filozofia calității universale”, în cadrul căreia are loc o regândire a conceptului tradițional de calitate ca grad de conformitate cu orice standard, actualizează problemele managementului universal al calității în domeniul educațional profesional al Israelului. Se examinează principalele direcții și sarcini moderne de informatizare a educației în Israel, se arată rolul crescând al informatizării educației, în care sarcinile de formare a specialiștilor pentru lucrul în sfera informațională și formarea unei noi culturi informaționale a societății. Calitatea educației este considerată o problemă a asigurării securității naționale a Rusiei în contextul trecerii la o strategie de dezvoltare inovatoare a țării și formarea unei societăți informaționale bazate pe cunoaștere. -
Drumul Letoniei către o economie bazată pe cunoștințe, creștere și favorabilă incluziunii în contextul abordării crizei Covid-19 Asistenţa financiară acordată de UE în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă în valoare de 672,5 miliarde euro are scopul de a impulsiona redresarea economică europeană prin sprijinirea reformelor şi a proiectelor de investiţii ale statelor membre. Măsurile aprobate în cadrul planurilor naţionale sunt axate pe şase domenii de politică prevăzute în regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Printre aceste domenii se numără tranziţia verde şi cea digitală, creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi coeziunea socială şi teritorială. Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul, Portugalia, Slovacia şi Spania au primit undă verde în vederea utilizării fondurilor de redresare şi rezilienţă ale UE pentru a-şi stimula economiile şi a remedia consecinţele negative ale pandemiei de COVID-19.