Itemi
Subiect este exact
democraţie
-
Democrația directă – principiu integrat al dezvoltării Elveției Discussions about direct democracy and its advantages and risks are often superficial, invoke stereotypes and ignore empirical data. Evidently, Swiss democracy is not a copy/paste model, but has developed in a specific historical and institutional setting. It is obvious that both conservative as well as left-wing critics overemphasize their case against direct democracy by (wilfully) neglecting the evidence. Direct democracy does not lead to anarchy. The common people can make reasonable decisions. Minorities are not more discriminated in direct democratic systems than in representative ones. Direct democracy brings contentment to its citizens. Finally, direct democracy is not ideologically predisposed. It is a mechanism to revert policies back to the median voter. -
Delimitări conceptuale ale administraţiei publice locale Comunitatea sau administrația publică locală este o instituție veche cu o concepție evolutivă. Administrația locală este, în general, concepută ca un mecanism politic de guvernare la nivel local. Deși politica care subliniază participarea cetățenilor la stabilirea obiectivelor și luarea deciziilor este esențială pentru conceptul de administrație locală, conceptualizarea sa în timpurile noastre este mult mai cuprinzătoare. Această lucrare susține că administrația locală este un concept multidimensional și integrat. -
Puterea politică și administrația publică locală: relație determinantă în asigurarea democrației și autonomiei locale Sunt aproape 27 de ani de când Republica Moldova trece printr-o etapă de schimbări social-politice și economice, marcată de reformarea continuă a subiecților funcționali ai puterii politice și mecanismelor de funcționare a acestora. Cu regret, contradicția dintre două tipuri de sisteme normativ-valorice, cel de până la independență și cel actual, a afectat și încă mai afectează funcționalitatea instituțiilor și elementelor care caracterizează existența și funcționarea statului. -
Evoluţia teoriei birocraţiei în organizarea administraţiei publice Acest articol încearcă să facă o analiză cum au evoluat principiile birocratice de organizare a administraţiei publice de la Max Weber până la administraţia publică la începutul secolului al XXI-lea. Se menţionează că formularea lui M. Weber cu privire la tipul ideal de birocrație este o abordare clasică a administraţiei publice. Practica administraţiei publice confirmă că birocraţia nu este atât de previzibilă şi clară cum este descrisă în teoria birocraţiei a lui M. Weber. Spre deosebire de modelul ideal al birocraţiei elaborat de M. Weber, sistemul actual al administraţiei publice este un sistem deschis şi înglobează caracteristici mult mai complexe. Acest fapt este condiţionat de un şir de factori ce influenţează activitatea administraţiei publice inclusiv: nivelul de dezvoltare a democraţiei, dezvoltarea economică şi socială, tehnologiile informaţionale, stilul de conducere, cultura administrativă, profesionalizarea funcţionarilor publici ş.a. -
Pacea democratică în teoria relațiilor internaționale Articolul se axează pe analiza teoriei păcii democratice - una din cele mai populare şi influente idei din relaţiile internaţionale. Teoria susţine că democraţiile nu intră în război împotriva altor democraţii, ci rezolvă contradicţiile existente pe cale paşnică. O lume în care există cât mai multe state democratice este o lume mai pacifică. Astfel, teoria încurajează şi susţine democratizarea în lume, politică purtată atât de marile puteri occidentale, cât şi de organizaţiile internaţionale. În acelaşi timp, o parte din cercetători se expun critic asupra teoriei păcii democratice şi vorbesc despre criza acesteia. -
Legalitatea, ordinea legală, disciplina, democraţia Activitatea umană este supusă, într-un fel sau altul, unor norme, în sensul că nu poate fi desfășurată într-un mod dezorganizat, în afara unei anumite ordine sociale, cu excepția cerințelor pe care societatea le prezintă tuturor autorităților publice, administratorilor, organizațiilor, întreprinderilor, instituțiilor, cetățenilor etc. Reglarea comportamentului uman se face prin stabilirea unor modele concrete de comportament social, prin stabilirea unor drepturi și obligații ale subiecților, precum și prin unele consecințe care vor urma în cazul abaterii de la norme.