Itemi
Subiect este exact
social economy
-
Internationalization of economic activities and government’s involvementin the market economy Expanding economic relations and creating an international business environment, international business and the internationalization of the commercial transactions across national borders have become a prerequisite for companies, regardless of the activity they carry. Thus, internationalization is seen as a set of strategic methods, techniques and tools necessary to the companies to function abroad. As the effects of – fiscal and monetary – policies on the global demand and supply are unpredictable in time and space, the requirement to substantiate, develop and put into practice a stabilizing strategy arises. -
Programe de sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului social în rândul tinerilor din Moldova și Ucraina Antreprenoriatul social este o arie prioritarǎ pentru Comisia Europeanǎ, care şi-a asumat un angajament ferm în a susține acest domeniu, prin publicarea Planului de Acțiune pentru Economia Socialǎ în decembrie 2021. La nivel european, s-au implementat o serie de proiecte cu scopul de a crea un cadru favorabil de dezvoltare al întreprinderilor sociale. Anul 2022 a fost declarat anul european al tineretului. În acest articol, facem o retrospectivǎ a proiectelor europene de sprijin dedicate antreprenoriatului social în rândul tinerilor, cu un accent pe programul EU4Youth finanțat de Comisia Europeanǎ. La final, prezentǎm rezultatele şi impactul creat în România, Republica Moldova şi Ucraina în cadrul proiectului EU4Youth - Social Innovation Impact – a strategic partnership! -
Particularități ale procesului de managementul riscurilor în economia socială Cu o gamǎ largǎ de accepțuni, de la eveniment probabilistic şi pânǎ la leac pentru imperfecțiunile pieței, cauzate de conflictele de interes dintre acționari şi distorsiunile determinate de taxe, costuri de tranzacție şi sistemele legislative, de la pierdere potențialǎ pânǎ la posibilitatea de a beneficia de o oportunitate, riscul este un fenomen ce nu trebuie ignorat. Cunoaşterea şi înțelegerea riscurilor interne şi externe care pot avea impact asupra organizației, precum şi asigurarea cǎ aceste riscuri sunt administrate în manierǎ optimǎ, ar trebui sǎ fie una din primele prioritǎți ale conducerii unei organizații. -
AFIN IFN SA - prima instituție financiară nebancară din România cu capital privat, dedicată operatorilor economici cu impact social AFIN este prima instituție financiarǎ nebancarǎ (IFN) din România, cu capital privat, care va oferi soluții financiare alternative dedicate sectorului economiei sociale. Instituția îşi propune sǎ faciliteze accesul la finanțare operatorilor economici cu impact social din România, cu scopul de a le ajuta sǎ se dezvolte şi sǎ devinǎ adevǎrate motoare sociale, care genereazǎ locuri de muncǎ, integreazǎ persoane defavorizate, cresc veniturile lor şi ale comunitǎților şi, astfel, contribuie la o societate incluzivǎ şi echitabilǎ. -
Microfinanțarea antreprenoriatului social la nivelul Uniunii Europene Piața europeanǎ a microfinanțǎrii este un sector tânǎr şi în plinǎ dezvoltare, care are un potențial considerabil. Totuşi, aceastǎ piațǎ este încǎ destul de eterogenǎ, din cauza disparitǎții cadrului legislativ şi instituțional din statele membre, precum şi a diversitǎții furnizorilor de microcredite. Programul UE pentru ocuparea forței de muncǎ şi inovare socialǎ (EaSI) este un instrument de finanțare la nivelul UE menit sǎ promoveze crearea unui numǎr cât mai mare de locuri de muncǎ de calitate şi durabile, sǎ garanteze o protecție socialǎ adecvatǎ şi decentǎ, sǎ lupte împotriva excluziunii sociale şi sǎrǎciei şi sǎ îmbunǎtǎțeascǎ condițiile de muncǎ. Având ca scop declanşarea unui nou val de investiții în perioada 2021-2027, va stimula inovarea şi crearea de locuri de muncǎ în Europa. Va furniza şi va atrage finanțare pe termen lung în conformitate cu politicile UE şi va contribu la redresarea economicǎ -
Recrutarea, plasarea și asistența la locul de muncă a persoanelor cu dizabilități În prezent, în UE, 47% dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă, comparativ cu România, unde doar 7,25% sunt integrate pe piaţa muncii. Job Direct – este singura agenţie de plasare şi asistenţă la locul de muncă de tip întreprindere socială din ţară, care contribuie la creşterea gradului de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi şi răspunde deficitului de servicii de incluziune adresate acestora. Agenţia este înfiinţată de ADV România, în anul 2016, ca răspuns la nevoile persoanelor cu dizabilităţi de a avea locuri de muncă şi ca alternativă fiabilă la dependenţa acestora de prestaţiile sociale oferite de statul român. Job Direct încearcă să schimbe viziunea pe piaţa muncii, promovând ideea că persoanele cu dizabilităţi pot completa deficitul de forţă de muncă şi că, dincolo de bariere, stă un potenţial insuficient valorificat. -
Accesul la finanțare al întreprinderilor din economia socială din România Fundația „Alături de Voi” România a realizat în 2021 prima cercetare privind necesarul și oferta de finanțare a întreprinderilor de economie socială din România. Raportul, dat publicității în limba română și în limba engleză, analizează date statistice oficiale, rezultatele unui sondaj în rândul întreprinderilor de economie socială și un sondaj în rândul instituțiilor financiar bancare și non-bancare din România, privind oferta acestora pentru acest sector. Raportul analizează în premieră sursele de finanțare utilizate pentru înființarea și/sau dezvoltarea activității întreprinderii, identifică sursele de finanțare vizate de întreprinderi în viitor, nevoile de credite de investiții, de capital rulant, capacitatea de garantare și nevoile de asistență / consultanță financiară pentru elaborarea documentației de creditare/ finanțare. -
Experiența Franței în dezvoltarea economiei sociale Conceptul de economie socială și solidara (ESS) desemnează un ansamblu de companii organizate sub formă de cooperative, mutuale, asociații sau fundații, ale căror funcționare și activități interne se bazează pe un principiu de solidaritate și utilitate socială. Aceste companii adoptă metode de management democratice și participative. Ei supraveghează cu strictețe utilizarea profiturilor pe care le realizează: profitul individual este interzis și rezultatele sunt reinvestite. Resursele lor financiare sunt în general parțial publice. -
Interconectarea principiilor economiei sociale și economiei circulare în era post-COVID-19 Pandemia COVID-19 a generat pierderi umane și economice catastrofale, expunând țările la o varietate de riscuri. Tot mai multe voci susțin că în procesul de redresare din criză, accentul ar trebui să fie pus pe crearea unui model economic global mai puternic, consolidarea sistemelor de sănătate și protecție socială, introducerea tehnologiilor verzi și combaterea schimbărilor climatice. Totodată, s-a recunoscut nevoia și oportunitatea unei redresări durabile, folosind principiile economiei circulare. Criza actuală, de asemenea, impune regândirea teoriilor economice care guvernează politica, dar și planificarea unor acțiuni colective în vederea obținerii bunăstării sociale. Astfel, economia socială are un rol esențial în rezolvarea problemelor economice și sociale, deoarece oferă soluții adecvate de aplicare care nu sunt acoperite de sectoarele private sau publice. În acest articol sunt analizate noțiunile de economia circulară și economie socială în vederea determinării modului în care principiile acestor două concepte se interconectează pentru generarea beneficiilor comunitare. -
Atelierul de pânză, o întreprindere socială pentru oameni și mediu Plecând de la acest citat, în România secolului XXI, ajungem să ne adresăm și noi aceeași întrebare: dacă business-urile actuale nu au și o latură socială, oare spre ce viitor ne îndreptăm? La această întrebare au încercat să răspundă voluntarii și angajații Viitor Plus – asociația pentru dezvoltare durabilă, în anul 2009, când au decis să înființeze proiectul social care pe atunci se numea ”Sacoșa de pânză”. -
Criza economică provocată de coronavirus şi impactul ei asupra economiei sociale Crizele, recesiunile și depresiunile din procesul de dezvoltare economică sunt o proprietate organică a oricărei economii naționale. Procesele de dezvoltare ale globalizării și internaționalizării conduc la răspândirea fenomenelor de criză dintr-o țară în întreg spațiul economic mondial. În prezent, economia se dezvoltă constant nu doar pe baza unor factori extinși ca urmare a pătrunderii pe noi piețe, ci și pe baza celor intensive, care presupun o creștere a forțelor productive prin progresul științific și tehnologic. -
O experiență de evaluare și măsurare a impactului. Aspecte ale stabilirii cadrului de monitorizare și evaluare într-o organizație românească de economie socială Stabilirea unui cadru de monitorizare, evaluare și măsurare a impactului poate fi o sarcină complexă și elaborată pentru o organizație din sectorul economiei sociale. Această lucrare folosește o abordare de tip studiu de caz pentru a prezenta experiența și procesul de stabilire a unui cadru de monitorizare și evaluare, cu implicații pentru măsurarea impactului unei astfel de organizații - Organizația Umanitară CONCORDIA în România. Bazându-se pe lucrările academice privind evaluarea organizațiilor de economie socială, cu accent pe evaluările bazate pe teorie, această lucrare își propune să ofere detalii asupra acestor activități de evaluare și măsurare a impactului în practică. Lucrarea se bazează pe experiența CONCORDIA România de a realiza primul studiu de impact al unei organizații de economie socială din România - pentru întreprinderea sa socială BrutăriaCONCORDIA - și pe strategia recentă a organizației de instituționalizare a unui cadru de monitorizare și evaluare bazat pe Teoria Schimbării la nivel organizațional, pentru a înțelege mai bine contribuția sa socială și economică. -
Antreprenor în economia socială: competențele și beneficiile cu impact social Economia socială s-a dezvoltat din necesitatea de a găsi soluții noi, inovatoare unor probleme sociale, economice sau de mediu ale comunităților și pentru satisfacerea nevoilor membrilor comunității. Întreprinderile sociale sunt un instrument util în combaterea sărăciei și reducerea inechităților sociale, iar întreprinderile sociale de inserție creează locuri de muncă pentru persoane din grupuri vulnerabile și au o puternică dimensiune pedagogică. Considerăm că anume antreprenoriatul social este domeniul care poate schimba direcția în care se îndreaptă, de ceva timp, mediul de afaceri dominat de business-uri îndreptate spre profit. Antreprenoriatul social este un fenomen care poate aduce lumea business-ului mai aproape de oameni. Inovația este factorul promotor al antreprenorului din economia socială. -
Pilotarea cursurilor în domeniul economiei sociale pentru noua generație de antreprenori în cadrul centrului de resurse și informare în domeniul economiei sociale din Republica Moldova Paradigma de business se schimbă, afacerile viitorului sunt prietenoase cu omul, mediul și comunitatea. Se vorbește tot mai mult despre impact în comunitate, inovație socială, sustenabilitate, performanță non-financiară. În acest context, economia socială este un sector care începe să fie din ce în ce mai vizibil. În acest articol se propune prezentarea rezultatelor proiectului transfrontalier prin prisma cursurilor desfășurate în domeniul economiei sociale livrate de Centrul de Resurse și Informații în Domeniul Economiei Sociale din Cadrul Academiei de Administrarea Publică, înființat în cadrul proiectului “Parteneriat transfrontalier pentru dezvoltarea antreprenoriatului social”, finanțat Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Comun România - Republica Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI). Scopul urmat în cadrul tuturor cursurilor nu este de a pregăti economişti din şcoală, dar de a pregăti tineri/tinere care doresc să-şi îmbunătăţească conştient calitatea propriei vieţi. Acest fapt va contribui la apariţia generaţiei de consumatori, angajaţi, întreprinzători şi investitori care vor face alegerea propriului traseu în cunoştinţă de cauză. -
Tiny life – un stil minuscul într-o viaţă împlinită Căsuțe Colorate este o întreprindere socială de inserție înființă la începutul anului 2021 în urma câștigării unei competiții finanțate prin Programul Operaţional Capital Uman apelul „SOLIDAR – Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale”. Activitatea principală este asigurarea unei experiențe unice, în mijlocul naturii, prin oferirea posibilității de cazare într-o casă pe roți de tip „tiny house”. În cadrul Căsuțe Colorate sunt angajate un număr cinci persoane, dintre care două provin din grupul vulnerabil (o persoană s-a aflat în sistemul de protecție al copilului, iar alta este cu dizabilitate locomotorie). Brandul Tiny Life, reprezentat juridic de Căsuțe Colorate SRL s-a născut din pasiunea pentru oameni şi natură, cu dorința de a mulțumi naturii pentru toate binefacerile pe care aceasta ni le oferă zi de zi, pentru a oferi posibilitatea și altor persoane de a se bucura de ea din plin. Tiny Life este despre curajul de a trăi noi experiențe, despre sacra legătură a omului cu natura, punând la dispoziție iubitorilor de frumos două căsuțe în mijlocul naturii, cu o dimensiune de 27 mp complet utilate, la marginea Pădurii Făget, ce se află la 7 km de centrul orașului Cluj-Napoca. Tiny Life și-a propus să susțină din profiturile generate de minusculele căsuțe, trei programe sociale, primul este un program de educație parentală sugestiv numit „Familia, o școală fără vacanțe”. El urmărește sprijinirea mamelor cu un trecut dificil pentru a pune bazele unor relații echilibrate cu copiii lor. Al doilea program, denumit “Părinte, copil, iubire” vine în completarea primului şi oferă mamelor și copiilor lor ocazia de a petrece împreună un timp al regăsirii şi împlinirii. Li se oferă drumețiile în natură şi popasul în căsuțe. Ultimul program “Vreau să îmi știu copilul în siguranță” asigură nevoile primare ale unor familii cu posibilități reduse: haine și produse de igienă pentru mame și copii. Considerăm că Tiny Life este un model de business care promovează comuniunea om-natură, locuire sustenabilă şi eco eficiență, „tiny house movement” este destinat susținerii economiei sociale și a intervenției sociale. -
În Trușești facem fapte bune cu pâine. Asociația Impact Trușești – o asociație din și pentru Comunitate/model de întreprindere socială din mediul rural În comuna Trușești funcționează singura întreprindere Socială acreditată din județul Botoșani, înființată în anul 2014 în cadrul unui proiect dezvoltat la nivel național de către Fundația Soros – “RURES. Spațiul rural și economia socială în România”. -
Responsabilitatea social corporativă practicată în rândul IMM-urilor: beneficii pentru mediul de afaceri și comunitate “Responsabilitatea social-corporativă (RSC) ar trebui să fie o strategie de afaceri, sau, mai exact, o filosofie care să stea la baza afacerii. În sens restrâns, aceasta este văzută doar ca o strategie de dezvoltare de imagine, prin promisiuni și acțiuni de natură filantropică și implicarea în proiecte sociale. Acest angajament trece dincolo de obligațiile statutare de a respecta legislația și se manifestă în acțiuni voluntare de îmbunătățire a calității vieții pentru angajați și familiile acestora, a comunității și a întregii societăți”. -
Precondițiile implementării obiectivelor şi principiilor economiei sociale Este demonstrat științific faptul că creșterea economică a unei țări este mult mai intensă și durabilă atunci când distribuirea veniturilor în cadrul său este echitabilă și atunci când fiecare persoană are acces la un loc de muncă și venituri decente. Analiza situației social-economice în Republica Moldova, ne duce la concluzia că societatea noastră nici pe de parte nu a atins încă un astfel de echilibru, deși acțiunile asumate de către autoritățile administrației publice centrale cu competențe cheie în acest aspect, în liniile de priorități în diverse documente de politici economice și sociale, indică cu fermitate o astfel de tendință. Aceste aspirații de construire a unei societăți cu o economie durabilă și incluzivă, derivă atât din angajamentele asumate de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, din faptul asumării de către țara noastră a implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă reflectate în Agenda 2030, dar și din faptul recunoașterii prin lege a antreprenoriatului social și principiilor sale ca și instrument eficient de realizare a acestor obiective și ca răspuns la principalele provocări social-economice, implementând astfel obiectivul final de ”a nu lăsa pe nimeni în spate”. -
Implicarea bisericii ortodoxe române în economia socială și dezvoltarea durabilă (iii) – De la implicare socială la întreprinderi de economie socială – Biserica Ortodoxă are o tradiție îndelungată și în România de implicare filantropică, modele de economie socială fiind regăsite în cadrul mănăstirilor ortodoxe, unde se îmbinau activitățile economice cu ajutorarea săracilor și a celor bolnavi încă din sec. XVII în Țările Române și în Transilvania din sec. XIX. Considerăm că se poate face mai mult, că Biserica poate adopta și se poate implica și în domeniul economiei sociale și al întreprinderilor sociale, spre ajutorarea și prosperitatea materială și spirituală a tuturor persoanelor și comunităților locale. Economia socială reprezintă un pilon important în contextul necesității reducerii disparităților sociale dintre state, regiuni, comunități și persoane. Combinarea politicilor sociale, de dezvoltare economică și a politicilor privind piața muncii reprezintă o inovație de proporții pentru societatea românească și pentru instituțiile din cadrul Bisericii. Întreprinderile de economie socială contribuie și la remodelarea sistemului economic global, prin includerea pe piața forței de muncă a persoanelor aflate în șomaj, promovarea dialogului, oferirea de sprijin suplimentar și crearea unor noi alianțe, oferirea de modele pentru alți operatori economici și ONG-uri. -
Integrarea perspectivei de gen în sectorul economiei sociale Îmbunătățirea egalității de gen are numeroase efecte pozitive atât asupra indivizilor, cât și asupra societății în ansamblu. O mai mare egalitate de gen ar beneficia de efecte puternice și pozitive asupra PIB-ului – acestea crescând odată cu timpul, ar avea un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă și de productivitate și ar putea soluționa problemele legate de îmbătrânirea populației în Republica Moldova. Eliminarea disparităților de gen ar crea un număr de locuri de muncă noi echivalent cu totalul locurilor de muncă. Egalitatea de gen are efecte puternice și pozitive asupra PIB-ului, care cresc odată cu timpul și pot depăși impactul altor intervenții din domeniul pieței muncii și al educației. -
Impactul economiei sociale asupra integrării persoanelor cu dizabilități Izbucnirea neașteptată a pandemiei Covid-19 a dus la consecințe dramatice asupra situației economice, sociale și sanitare din întreaga lume. Persoanele cu dizabilități, în special, au fost afectate în mod disproporționat de restricțiile și de măsurile de distanțare socială. Pentru o redresare economică durabilă și echitabilă, Uniunea Europeană a propus o serie de măsuri de sprijin pentru această categorie vulnerabilă de persoane. Noua strategie privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2021-2030) și Planul de acțiune pentru economia socială demarat de către Comisia Europeană își propun să accelereze integrarea persoanelor cu dizabilități, în special prin promovarea și creșterea vizibilității întreprinderilor sociale și de inserție, îmbunătățirea accesului întreprinderilor sociale la fondurile europene, precum și crearea unui ecosistem propice care să le permită funcționarea pe piața unică, în mod egal cu alte tipuri de companii. Misiunea acestor întreprinderi este transformarea dizabilității în abilitate. La nivelul Europei, întreprinderile sociale de integrare în muncă (WISE) încadrează aproape 3 milioane de angajați cu dizabilități, dovedind încă o dată că economia socială are cel mai mare impact asupra integrării persoanelor cu dizabilități. În acest articol vom dezbate situația actuală a ocupării persoanelor cu dizabilități din România, barierele cu care se confruntă aceste persoane în demersul lor de a se angaja, precum și câteva recomandări și exemple de bune practici pentru o integrare eficientă a persoanelor cu dizabilități. -
Economia socială din perspectiva viitorului Economia socială constituie baza teoretică a domeniului de relații economicofinanciare pe care știința întitulată astfel îl descrie, pentru care produce idei, îi facilitează înțelegerea de către categorii extinse de potențiali cititori și/sau practicieni. Articolul vine să efectueze o analiză comparativă dintre situația din R. Moldova și o serie de țări cu experiență avansată în acest domeniu. -
Social economy in the context of sustainable de velopment Creșterea economică nu înseamnă întotdeauna bunăstare pentru oameni, nici activități prietenoase cu mediul înconjurător. Odată cu criza „statului bunăstării generale” s-a pus problema elaborării unor politici sociale active, care nu creează dependență de ajutoarele sociale, care integrează și soluții economice la p\roblemele și nevoile cu care se confruntă persoanele sau grupurile vulnerabile. În acest context s-a profilat economia socială ca o abordare complementară, oferită de mediul privat, asociativ, antreprenorial, la problemele sociale cu care se confruntă oamenii și comunitățile. Acest articol propune o analiză a rolului economiei sociale în accelerarea implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale Agendei 2030, în special ODD 1-„fără sărăcie”, ODD 5-„egalitate de gen”, ODD 8-„muncă decentă și creștere economică”, ODD 10-„reducerea inegalităților”. -
Formele organizatorico-juridice ale antreprenoriatului social în Republica Moldova Economia socială este un concept relativ nou în Republica Moldova, un instrument folosit pentru a găsi soluții la problema excluziunii sociale. În combinație cu alte politici și măsuri pentru integrarea comunităților defavorizate, economia socială poate deveni una dintre soluțiile pe termen lung pentru integrarea persoanelor din categorii defavorizate ale populației în lupta împotriva sărăciei, recalificării și ocupării forței de muncă etc..Principalele forme organizatorice și juridice ale antreprenoriatului social în Republica Moldova sunt întreprinderile sociale și întreprinderea socială de inserție. -
Tipologia întreprinderilor sociale în România Prezentul articol își propune să prezinte o tipologie a întreprinderilor sociale active în România (organizații antreprenoriale non-profit (asociații și fundații), asociații de ajutor reciproc (în principal asociații de ajutor reciproc ale pensionarilor), întreprinderi sociale de integrare profesională (incluzând două modele - ateliere protejate și întreprinderi de inserție socială) și cooperative care urmăresc obiective de interes general. Pentru fiecare tip de întreprindere socială identificată oferim o analiză a caracteristicilor organizaționale și a tendințelor de dezvoltare.