Itemi
Subiect este exact
social enterprises
-
AFIN IFN SA - prima instituție financiară nebancară din România cu capital privat, dedicată operatorilor economici cu impact social AFIN este prima instituție financiarǎ nebancarǎ (IFN) din România, cu capital privat, care va oferi soluții financiare alternative dedicate sectorului economiei sociale. Instituția îşi propune sǎ faciliteze accesul la finanțare operatorilor economici cu impact social din România, cu scopul de a le ajuta sǎ se dezvolte şi sǎ devinǎ adevǎrate motoare sociale, care genereazǎ locuri de muncǎ, integreazǎ persoane defavorizate, cresc veniturile lor şi ale comunitǎților şi, astfel, contribuie la o societate incluzivǎ şi echitabilǎ. -
Planul european pentru economie socială. Ce conține și cum va ajuta în mod concret sectorul de întreprinderi sociale?! În fiecare zi, aproximativ 2,8 milioane de entități din sectorul economiei sociale din Europa1 oferă soluții concrete și inovatoare la principalele provocări cu care ne confruntăm. Acestea creează și mențin locuri de muncă de calitate, contribuie la incluziunea socială și pe piața muncii a grupurilor dezavantajate și la asigurarea egalității de șanse pentru toți, stimulează dezvoltarea economică și industrială durabilă, promovează participarea activă a cetățenilor în societățile noastre, joacă un rol important în cadrul sistemelor de protecție socială din Europa și revitalizează zonele rurale2 și zonele depopulate din Europa3. Economia socială completează acțiunile statelor membre în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale de calitate într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. De asemenea, sprijină eforturile de integrare a tinerilor și a grupurilor dezavantajate pe piața forței de muncă și în societate în general4. Recunoscând rolul acestui sector, Comisia Europeană a aprobat în data de 9 decembrie 2021 un Plan de Acțiune pentru economia socială, care vizează 3 arii prioritare. Ce conțin aceste direcții de dezvoltare, resursele care vor fi alocate și rezultatele așteptate, sunt prezentate în acest articol detaliat. -
Atelierul de pânză, o întreprindere socială pentru oameni și mediu Plecând de la acest citat, în România secolului XXI, ajungem să ne adresăm și noi aceeași întrebare: dacă business-urile actuale nu au și o latură socială, oare spre ce viitor ne îndreptăm? La această întrebare au încercat să răspundă voluntarii și angajații Viitor Plus – asociația pentru dezvoltare durabilă, în anul 2009, când au decis să înființeze proiectul social care pe atunci se numea ”Sacoșa de pânză”. -
Modele de incubare a afacerilor sociale în România În ultimii cincisprezece ani, întreprinderile sociale au reprezentat unul dintre principalii factori ai incluziunii sociale și dezvoltării comunitare în România. Studiul Modele de incubare a afacerilor sociale în România (dezvoltat în cadrul proiectului ERASMUS 2019-1-RO01-KA204-063879 - Antreprenoriatul social în comunitățile locale) își propune să analizeze mecanismele și serviciile de incubare și accelerare pentru întreprinderile sociale și principalele provocări cu care acestea se confruntă. Modelele de incubare socială din România au fost analizate printr-o metodologie care include un mix de metode de colectare a datelor: analiza documentelor sociale, analiza secundară a datelor, analiza politicilor publice, interviuri aprofundate cu reprezentanții întreprinderilor sociale (12) și incubatoarelor de afaceri (4). Programele de incubare și accelerare pentru întreprinderi sociale existente în România oferă următoarele tipuri de servicii: instruire și ajutor pentru elemente de bază în antreprenoriat, oportunități de relaționare, sprijin în marketing și cercetare, sprijin pentru managementul financiar al afacerii, dezvoltarea abilităților de prezentare și participarea la licitații/concursuri, acces la resurse, identificarea partenerilor strategici, acces la investitori, acces la mentori, consultanță pentru vânzarea produselor/serviciilor. Cu toate acestea, aceste servicii se află în stadii diferite de dezvoltare și furnizare către întreprinderile sociale și sunt într-o foarte mică măsură adaptate pentru demoantreprenorii sociali. Programele de incubare și accelerare pentru întreprinderile sociale sunt subdezvoltate sau nu au servicii precum: acces la împrumuturi bancare, programe de garantare, fonduri de împrumut, sprijin pentru drepturile de proprietate intelectuală, suport pentru respectarea reglementărilor în vigoare în ce privește întreprinderile sociale (consiliere juridică, consiliere resurse umane). În același timp, serviciile de sprijin pentru întreprinderile sociale furnizate de instituțiile publice lipsesc din cauza înțelegerii limitate a domeniului și a importanței acestuia. Este nevoie de îmbunătățirea capacității instituțiilor publice de a furniza informații despre și pentru întreprinderile sociale, de a le oferi sprijin atât pentru înființarea, cât și în special pentru dezvoltarea produselor și serviciilor lor, pentru a crea un spațiu de schimb de idei etc. -
Mic îndrumar financiar pentru întreprinderi sociale În România, primele întreprinderi sociale au fost fondate de către ONG-uri cu experiență, cu scopul de a-și spori sustenabilitatea financiară și pentru a reduce dependența față de donatori. Acest trend continuă chiar și astăzi, 10-15 ani mai târziu, când multe din întreprinderile sociale de succes sunt organizate ca o activitate economică în cadrul unui ONG. Aceste ONG-uri cu activitate economică au numeroase fluxuri de venit, unele din activitatea non-profit, ce țin de misiunea lor, provenind din donații, granturi și subvenții, altele economice, obținute ca urmare a vânzării de produse și servicii. ONG-urile, cel mai adesea, își desfășoară activitatea economică în scopul obținerii unui excedent folosit ulterior de către organizație pentru a-și finanța programele sociale ori pentru a oferi locuri de muncă unor beneficiari vulnerabili. De multe ori, activitatea economică a unui ONG devine rentabilă într-un timp îndelungat, perioadă în care organizația mamă accesează granturi pentru subvenționarea parțială a costurilor de operare a întreprinderii sociale. Alteori, rentabilitatea nu este posibilă, mai ales în cazul unor întreprinderi sociale de inserție, unde costurile sociale trebuie subvenționate, total sau parțial, pentru a menține locurile de muncă create pentru persoane vulnerabile. Construirea unui model financiar pentru întreprinderi sociale este o misiune grea. Instrumentele uzuale cu care putem determina cu ușurință profitabilitatea unei afaceri tradiționale, cum ar fi balanța contabilă, nu ne ajută în mod necesar să avem claritate în cazul întreprinderilor sociale. Determinarea costurilor de operare reale ale unei întreprinderi sociale este aproape imposibilă fără coroborarea unor informații calitative și cantitative suplimentare, cum ar fi contractele de finanțare, rapoarte de producție, rețetare, structura de personal și, nu în ultimul rând, interviuri extinse cu antreprenorii sociali. Modelul financiar al unei întreprinderi sociale poate fi o misiune pentru James Bond. Nicio discuție pe teme financiare cu o întreprindere socială nu este e călătorie simplă din punctul A în punctul B. Construirea sau înțelegerea modelului financiar al unei întreprinderi sociale aduce la suprafață o serie de întrebări despre care sunt și ce dimensiune au costurile „reale”. Răspunsul la aceste întrebări cel mai adesea va fi: “E mai complicat…’’ -
Implicarea bisericii ortodoxe române în economia socială și dezvoltarea durabilă (iii) – De la implicare socială la întreprinderi de economie socială – Biserica Ortodoxă are o tradiție îndelungată și în România de implicare filantropică, modele de economie socială fiind regăsite în cadrul mănăstirilor ortodoxe, unde se îmbinau activitățile economice cu ajutorarea săracilor și a celor bolnavi încă din sec. XVII în Țările Române și în Transilvania din sec. XIX. Considerăm că se poate face mai mult, că Biserica poate adopta și se poate implica și în domeniul economiei sociale și al întreprinderilor sociale, spre ajutorarea și prosperitatea materială și spirituală a tuturor persoanelor și comunităților locale. Economia socială reprezintă un pilon important în contextul necesității reducerii disparităților sociale dintre state, regiuni, comunități și persoane. Combinarea politicilor sociale, de dezvoltare economică și a politicilor privind piața muncii reprezintă o inovație de proporții pentru societatea românească și pentru instituțiile din cadrul Bisericii. Întreprinderile de economie socială contribuie și la remodelarea sistemului economic global, prin includerea pe piața forței de muncă a persoanelor aflate în șomaj, promovarea dialogului, oferirea de sprijin suplimentar și crearea unor noi alianțe, oferirea de modele pentru alți operatori economici și ONG-uri.