Itemi
Editor este exact
AAP
-
Planificarea dezvoltării durabile a teritoriilor și așezărilor umane Dezvoltarea durabilă este un principiu de organizare a dezvoltări unei țări, un imperativ inevitabil al planificării, iar planificarea este un principiu de organizare al amenajării teritoriului, printr-o serie de reforme legislative. Sfera normativă a planificării sustenabile este o oportunitate fără precedent între dezvoltare şi mediu privite prin prisma asigurării coeziunii teritoriale. Pe măsură ce o ţară se dezvoltă, planificarea devine din ce în ce mai importantă. O dezvoltare dinamică presupune luarea a tot mai multor decizii care trebuie coordonate şi corelate. Pe măsură ce economia unei ţări se consolidează, capacitatea de planificare trebuie dezvoltată, iar procesul de luare a deciziilor trebuie eficientizat la toate nivelurile administrative. -
Performanța managementului APL și criteriile calitative de evaluare a acesteia În prezent noțiunea de „performanță” se infiltrează cu paşi siguri şi în managementul public. Tot mai frecvente sunt încercările de a le atribui calități concrete performanțelor înregistrate de managementul APL, în vederea identificării unor posibilități de cuantificare a acestor performanțe. Articolul încearcă să precizeze ce presupune performanța în sine ca, ulterior, să identifice criteriile calitative ce prezintă relevanță pentru evaluarea acestor performanțe. În vederea stabilirii criteriilor s-a ținut cont atât de prerogativele legale ale APL ce presupun asigurarea creşterii calității vieții în comunitatea locală, cât şi de necesitățile şi aşteptările comunității, din simplu motiv că obiectivele funcționarilor publici trebuie să fie neapărat corelate cu nevoile comunității. -
Analysis of the experience of state support for the development of the eco-economy market in the countries of the European Union The global eco-economy market started to form only in recent decades, it shows high annual growth rates, significantly exceeding the growth of other sectors of the economy, and also opens up new market niches. The rapid development of the world economy actualizes the need to study the patterns of formation and mechanisms of state support for the eco-economy market. The introduction of management focused on greening, in particular, by entering the eco-economy market, has not yet become widespread, including due to the presence of problems with the choice of management tools that consider the specifics of this market. The article examines the experience of state support for the development of the eco-economy market in the countries of the European Union by the method of introducing environmentallyoriented innovations that contributed to solving current economic and environmental problems at the European level. -
Configurarea managementului proiectelor internaționale în baza parteneriatului public-privat Parteneriatul public-privat în condițiile contemporane devine un driver al dezvoltării economice, o bază pentru modernizare şi un factor pentru creşterea competitivității țării, care determină dezvoltarea potențialului de infrastructură sub forma construcției şi modernizării unui complex de obiecte semnificative din punct de vedere socio-economic. Fiind o realitate promovată relativ recent în țările dezvoltate, parteneriatul public-privat înglobează resurse intelectuale, instituționale şi organizaționale şi capătă un rol din ce în ce mai important în integrarea structurii manageriale în administrațiile publice centrale şi locale. Analiza configurării managementului proiectelor internaționale de parteneriat public-privat, în condițiile instabilității financiare şi economice, evidențiază problematica atragerii sectorului privat la participarea în gestiune şi finanțare a proiectelor de infrastructură strategice semnificative din punct de vedere social. În acest sens prezentul articol este menit să extrapoleze metodologia de management a proiectelor în contextul parteneriatului public-privat, implementarea cărora poate îmbunătăți semnificativ procesul de management a proiectelor de parteneriat public-privat. -
Particularitățile monitorizării și evaluării implementării documentelor strategice Cadrul normativ privind planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice este în vigoare în Republica Moldova, dar implementarea prevederilor acestuia necesită mai mult efort şi resurse. În prezent, există o serie de dificultăți cu procedurile de monitorizare şi evaluare a documentelor de politici, cum ar fi strategiile. În acelaşi timp, anul 2020 a fost termenul-limită pentru o serie de strategii la nivel național şi sectorial, ceea ce presupune evaluarea finală a acestora pentru îmbunătățirea planificării pentru perioadele viitoare. Astfel, este necesară analizarea deficiențelor existente, precum şi studierea şi aplicarea celor mai bune practici în domeniul M&E documentelor strategice. -
Oбеспечение продовольственной безопасности Pеспублики Mолдова в дискурсе существующих подходов к обеспечению населения продовольствием В статье анализируется продовольственная безопасность как важнейшая составляющая системы национальной безопасности по обеспечению населения страны продовольствием. По мнению авторов, национальная продовольственная безопасность - способность национальной продовольственной системы удовлетворять научно обоснованные физиологические потребности в продовольствии всех социальных групп населения максимально за счет собственного производства при условии равенства этих групп в потреблении минимально достаточного в количественном отношении и сбалансированного по ассортименту набора продовольственных товаров, отвечающего принятым стандартам питательности и качества. Делается вывод, что Республика Молдова в отличие от существующей практики должна подходить к обеспечению продовольственной безопасности в русле общепринятых научных и практических подходов: обеспечение физической и экономической доступности к качественному питанию для всех групп и категорий населения. -
Achizițiile ecologice – una din premisele asigurării dreptului omului la un mediu sănătos Dreptul la un mediu sănătos este unul dintre drepturile fundamentale consfințite de Constituția Republicii Moldova. Instituția achizițiilor publice, pe de altă parte, este una care poate contribui esențial asupra trasării unor directorii clare orientate spre protecția mediului înconjurător prin reglementări corespunzătoare şi prin politici de achiziții publice ce ar oferi standardelor de mediu un loc de frunte. În articolul de mai jos accentuăm că reglementarea criteriilor de mediu în legislația achizițiilor publice este doar o condiție necesară, însă nicidecum suficientă. Există un set întreg de premise ce ar trebui îndeplinite pentru ca reglementările existente, la care ne referim în text, să fie şi eficiente sub aspectul de generare a efectelor benefice de mediu. -
Unele reflecții privind particularităţile juridice ale asistenţei sociale în Republica Moldova În cadrul cercetării efectuate, au fost identificate trăsăturile juridice ale asistenţei sociale din Republica Moldova şi scoasă în evidenţă importanţa primordială a acestei instituţii de drept în dezvoltarea armonioasă a oricărei societăţii. Mai mult, s-a apreciat impactul politicilor sociale asupra nivelului de trai al beneficiarilor de asistenţă socială şi perspectivele de dezvoltare a acestora în funcţie de standardele sociale instituite la nivel internaţional. -
Aspecte legale și instituționale determinante în dialogul dintre autoritățile publice și organizațiile societății civile din Republica Moldova (continuare) OSC-urile sunt o componentă cheie a unei societăți deschise şi democratice, jucând un rol important în consolidarea democrației şi a statului de drept, dialogul lor cu autoritățile publice fiind o condiție prealabilă. Obiectivul principal al acestei cercetări este de a analiza mediul de activitate şi colaborare a societății civile din perspectiva influenței exercitate de către factorii de natură internă şi externă, care determină conținutul mediului social şi care creează şi stabilesc condițiile de activitate şi colaborare a societății civile cu puterea publică. Lucrarea îşi propune să demonstreze că mai multă comunicare şi colaborare între autoritățile publice şi organizațiile societății civile, probabil va avea ca rezultat un act de guvernare mai incluziv, calitativ şi mai concentrat, abordând astfel eficient nevoile cetățeanului. Autorul analizează şi prezintă sistemele decizionale existente şi mecanismele de consultare ale acestora cu organizațiile societății civile din Republica Moldova, oportunitățile existente de implicare a OSC în procesul de elaborare a politicilor publice şi practicile actuale. În cadrul studiului au fost utilizate o serie de metode de cercetare, menite să evidențieze particularitățile dialogului şi cooperării dintre autoritățile publice (AP) şi OSC, ca parte a actului de guvernare, studiind evoluția în timp şi influența diferitelor factori asupra acestor procese. Am constatat că autoritățile publice nu sunt încă pe deplin conştiente de valoarea dialogului, care este sporadic şi ghidat de anumite interese, care nu coincid întotdeauna cu interesul public. Factorul politic este de asemenea de mare influență, întrucât în ultimii ani s-a înregistrat o presiune din ce în ce mai mare asupra societății civile. Condițiile legale şi rata generală de dezvoltare a organizațiilor societății civile, gradul de dialog şi cooperare al OSC-urilor cu autoritățile publice şi rolul OSC-urilor în creşterea răspunderii generale a autorităților față de propriii cetățeni - sunt elemente importante în dezvoltarea unei societăți democratice, fără de care o societate modernă şi dezvoltată este de neimaginat. Lucrarea reflectă situația din Moldova, care poate fi rezumată astfel: a) Nu există mecanisme sau platforme permanente de cooperare şi consultare, deschise tuturor. Participarea societății civile este limitată la un număr mic de OSC şi nu există stimulente pentru creşterea OSC-urilor. b) APL, comparativ cu APC, se bucură de un nivel mult mai ridicat de „încredere” din partea societății/comunității, dar rareori au resursele şi abilitățile pentru a conduce un dialog constructiv cu OSC-urile; c) Există o reticență dovedită a APL/APC de a aprofunda dialogul şi cooperarea cu societatea civilă; d) Cultura participării este foarte slabă deoarece nu există percepția că participarea este un instrument de schimbare. Sunt enumerate o serie de recomandări pentru a rezolva problemele identificate. Un şir de recomandări sunt propuse pentru a soluționa problemele menționate. -
Cooperarea transfrontalieră – instrument de valorificare și promovare a culturii și patrimoniului istoric Scopul acestui articol este de a analiza cooperarea transfrontalieră ca unul dintre instrumentele multifuncționale importante care vizează dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate cu statele de la granițele Uniunii Europene, precum şi sprijinirea dezvoltării economice şi sociale şi promovarea valorilor europene în țările partenere, în contextul extinderii UE. Obiectivele pe termen lung ale proiectelor de cooperare transfrontalieră vizează: crearea mai multor beneficii bilaterale; îmbunătățirea infrastructurii fizice şi economice; dezvoltarea resurselor umane ale regiunii; aprofundarea legăturilor culturale şi educaționale; pregătirea pentru aderarea la UE; protecția mediului etc. Cooperarea transfrontalieră este favorizată de moştenirea culturală, moştenirea etno-lingvistică, moştenirea istorică sau prezența minorităților naționale. Comunitatea românească din Ucraina sau comunitatea ucraineană din România, moştenirea etno-lingvistică comună a populației României şi Republicii Moldova sunt elemente favorabile în procesul de cooperare transfrontalieră. -
Motivarea resurselor umane din antreprenoriatul social pentru performanţă Scopul unui studiu motivațional este atât determinarea structurii motivației angajaților pentru a identifica problemele ce țin de motivația individului cât și proiectarea unui sistem de rezolvare a acestui tip de probleme în vederea optimizării performanțelor individuale și organizaționale. -
Modele şi metode de planificare a resurselor umane în antreprenoriatul social Planificarea resurselor umane are o importanțǎ crucialǎ, contribuind la formarea strategiei de afaceri, prin identificarea oportunitǎților de a folosi cît mai bine resursele umane existente şi arǎtînd cum lipsa de resurse umane poate afecta negative aplicarea planului de afaceri propus, dacǎ nu se iau masuri. Strategia îmbinǎ cunoaşterea prezentului cu previziunea fundamentalǎ a viitorului. Necesitatea planificǎrii resurselor umane apare evidentǎ şi datoritǎ intervalului de timp care existǎ de obicei între recunoaşterea nevoii de a ocupa un post şi gǎsirea persoanei potrivite pentru acel post. Aceastǎ dificultate de a gǎsi rapid persoanele de care este nevoie pune în pericol realizarea planurilor de dezvoltare a organizației. -
Ajustarea mecanismelor de implementare a politicilor de incluziune socială a copiilor cu dizabilități la cerințele europene În țara noastră, protecția copilului a cunoscut o traiectorie destul de sinuoasă, marcată de perioade de „ rapide măsuri reparatorii” sau altele de implemenatre a unor politici contradictorii și nefocalizate. Tema mai poate fi actuală și prin stringenta diferențiere a copiilor cu dizabilități, care este determinată de particularitățile individual-tipologice a persoanelor anormale și asigură realizarea maximală a posibilităților de cunoaștere a acestora. -
Reîntoarcerea şi reintegrarea migranţilor în activitatea antreprenorială prin Programul „PARE 1+1” The Republic of Moldova confronts one of the highest levels of labour migration. With over one million Moldovan citizens living abroad, the issue of diaspora and returning migrants is high on the political agenda. The shrinking working-age population is dramatic compared to the fact that the number of people of retirement age is almost constant, or even slightly increasing. This creates major risks for economic growth. Moldova’s current population is 2.6 million, more than half of whom live in rural areas. Nearly a million of the country’s population have left in search of better living conditions. -
Asigurarea încrederii consumatorilor în producție ecologică - sustenabilitatea antreprenoritului social în sectorul agricol În ultimii ani, sectorul agriculturii ecologice în europa a parcurs un lung drum de la modestele sale începuturi. Puternica dezvoltare şi cerere a pieței europene de produse ecologice se reflectǎ şi în creşterea suprafețelor cultivate în sistem ecologic şi în conversia în curs a altor suprafețe la acest gen de culturǎ. Agricultura ecologicǎ are o contribuție majorǎ la dezvoltarea durabilǎ a antreprenoriatului social, la creşterea activitǎților economice cu o importantǎ valoare adǎugatǎ şi la sporirea interesului pentru spațiul rural. -
Calitatea ca factor de baza a creşterii economice în condiţiile economiei de piaţă Importanța calitǎții produselor, serviciilor, în particular, şi calitatea vieții, în general, sunt subiecte care zilnic stau în vizorul societǎții. În cercetarea datǎ, dupǎ cum a fost menționat, una din sarcini este studierea multitudinii preceptelor teoretice şi a viziunii diferitor savanți, oameni de afaceri în domeniul managementului calitǎții, calitǎții produselor, serviciilor etc. -
Factori de influenţă a mediului de antreprenoriat social la nivel local Concentrarea autorităților statale asupra mediului de afaceri era mai curînd un răspuns la experiențele dezamăgitoare rezultate din măsurile de sprijin direct acordate firmelor și la constatările triste, că efectele pozitive ale măsurilor de sprijin direct sunt subminate dacă mediul antreprenorial este caracterizat prin împovărătoare reglementărilor, livrarea slabă a serviciilor, corupția și o cultură antreprenorială slabă. -
Principiile politicii de coeziune socială Majoritatea țărilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confruntă cu disparități regionale și, în consecință, aplică strategii și politici de dezvoltare regională. Politica de dezvoltare regională a devenit una din politicile cele mai importante și cele mai complexe ale Uniunii Europene, deoarece prin obiectivul său de reducere a disparităților economice și sociale existente între diferitele regiuni ale statelor-membre... -
Promovarea culturii antreprenoriale şi performanțelor manageriale europene în antreprenoriatul social Educația antreprenorialǎ este o componentǎ importantǎ a strategiilor economice pentru încurajarea creǎrii de locuri de muncǎ. Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competențelor şi culturii antreprenoriale, ar putea duce la o ratǎ mai micǎ a şomajului, majorarea numǎrului de companii noi create şi reducerea ratei falimentului acestora. -
Bunele practici din antreprenoriatul social italian Sectorul economiei sociale italiene este strâns legat de mișcarea cooperatistă, în timp ce cooperativele sociale sunt considerate elemental care le leagă. Cooperativele sociale au început să apară în Italia la sfârșitul anilor 1970 și au răspuns unor nevoi nesatisfăcute, în special în domeniul integrării, deoarece unele grupuri erau din ce în ce mai excluse de pe piața muncii (de ex., în domeniul serviciilor personale), în contextul îmbătrânirii rapide a populației și al modificărilor în structura familiei. -
Formele de manifestare a culturii organizaţionale în activitatea antreprenoriatului social Whatever approach, it is clear that organisational culture is of great importance to both the individual and the organisation. Organisational culture functions as a metaphor to explain the various views on organisation held by contemporary authors. Analysis of its content highlights both convergent and contradictory points, and is a useful tool for expressing the reality within an organisation. -
Rolul managementului riscului în activitatea antreprenorială Introducerea abordării managementului riscurilor este condiționată de momentul în care antreprenoriatul social de pretutindeni funcționează într-un mediu economic, social și politic în continuă schimbare. În aceste circumstanțe este vital ca entitățile publice să reacționeze și să se adapteze, în mod flexibil și rapid, la situațiile în schimbare. -
Implementarea standardului internaţional ISO 22301:2012 Management al Continuităţii Afacerii în antreprenoriatul social Oricând pot apărea incidente care pot perturba o activitate antreprenorială, iar aplicarea standardului ISO 22301 le oferă organizațiilor mijloacele pentru a răspunde și pentru a-și continua operațiunile. Aceste incidente pot lua diverse forme, de la dezastre naturale de mare amploare și acte de terorism până la accidente care au legătură cu tehnologia sau incidente de mediu. Cu toate acestea, cele mai multe incidente sunt minore, însă pot avea un impact semnificativ, ceea ce face ca o strategie de management al continuității afacerii să fie foarte importantă. -
Securitatea persoanei în actuala ordine mondială Obiectivele majore ce conduc dezvoltarea mondialǎ în epoca postbipolarǎ dǎ naştere la noi riscuri şi provocǎri la adresa valorilor şi intereselor naționale şi comune, creeazǎ îngrijorǎri justificate, dar oferǎ şi reale oportunitǎți. Globalizarea este fenomenul principal care influențeazǎ mediul de existenței securitatǎții persoanei în actuala ordine mondialǎ contemporanǎ, atât în ceea ce priveşte nasterea noilor riscuri şi amenințǎri, cât şi al apariției variatelor oportunitǎți. În acest mediu, nici o națiune nu se poate retrage sau rǎmâne neutrǎ, nici un stat nu este ferit şi nici unul nu trebuie sǎ rǎmânǎ pe dinafara proceselor globale. Securitatea internaționalǎ accede tot mai mult sǎ-şi demonstreze caracterul indivizibil, iar comunitatea internaționalǎ este tot mai conştientǎ de responsabilitatile ce îi revin referitor existenței securității persoanei. -
Libera circulație a lucrătorilor din grupurile vulnerabile - unul din principiile dezvoltării economiei sociale la nivelul Uniunii Europene Libera circulație a lucrǎtorilor reprezintǎ una dintre libertǎțile fundamentale ale Uniunii Europene. Mobilitatea în interiorul UE are efecte pozitive asupra dezvoltǎrii țǎrilor gazdǎ. Soluțiile la problemele pe care le ridicǎ mobilitatea în unele țǎri de destinație trebuie cǎutate în zona politicilor de incluziune socialǎ şi a unei mai bune respectǎri a legislației muncii, nu în introducerea de bariere legislative a cǎror eficacitate e minimǎ, dar care riscǎ sǎ limiteze impactul pozitiv pe care mobilitatea îl are asupra economiilor acestor țǎri.