Itemi
Editor este exact
AAP
-
Rolul economiei sociale și solidare în dezvoltarea civică și profesională a tinerilor Începând cu anul 2016, asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare (www.cries.ro) participă la un program european ce promovează introducerea economiei sociale și solidare în învățământul profesional și tehnic. Demersul este dezvoltat în parteneriat cu mai multe organizații și rețele de economie socială și solidară, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene, prin programul Erasmus+. Dintre rezultatele obținute, amintim: • Realizarea unei cartografieri privind programele de formare în domeniul economiei sociale și solidare și identificarea principalelor constrângeri legate de introducerea unor programe de formare în domeniul ESS în Bulgaria, Grecia, Italia, Portugalia și România; • Identificarea unui profil al formatorului în domeniul economiei sociale și solidare; • Dezvoltarea unor module de formare în domeniul economiei sociale și solidare și pilotarea acestora prin implicarea unor profesori din învățământul profesional și tehnic, al elevilor și experților din domeniul economiei sociale și solidare; • Dezvoltarea și pilotarea unei metodologii participative de promovare a economiei sociale și solidare în școli; • Dezvoltarea unei rețele internaționale de învățare în domeniul economiei sociale și solidare. Militând pentru inovare în învățământul profesional și tehnic, dorim să contribuim la dezvoltarea civică și profesională a tinerilor, prin integrarea unor modele socio-economice alternative în setul de atitudini și idei cu care să iasă din școală. La baza demersului nostru se găsesc două premise importante, respectiv: Economia Socială și Solidară (ESS): o alternativă socio-economică: ESS se prezintă din ce în ce mai mult ca un model socio-economic vibrant și promițător în Uniunea Europeană și în diferite alte părți din lume. ESS este un demers transformativ, critic și pluralist, care include toate tipurile de activități socio-economice, promovând democrația în relațiile de muncă și la nivelul comunității, diversitatea culturală și justiția socială. Bazat pe conștientizarea ecologică referitoare la limitele Planetei, acest model stimulează cooperarea locală și descentralizată pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale oamenilor. Învățământul Profesional și Tehnic: un instrument pentru schimbarea socială: o schimbare de paradigmă implică și o schimbare a conștiinței. Formarea inițială și continuă joacă un rol important în acest proces. Ca un instrument pentru schimbarea socială, formarea are un potențial important de a transforma adulții și tinerii în cetățeni și profesioniști capabili să facă față schimbărilor emergente din societate. În acest scop, conținutul și metodologiile de formare trebuie să fie inovatoare. În România, programul a fost pilotat de către CRIES în Timișoara, prin construirea unor parteneriate de lungă durată cu școli și organizații din domeniul economiei sociale și solidare -
Antreprenor în economia socială: competențele și beneficiile cu impact social Economia socială s-a dezvoltat din necesitatea de a găsi soluții noi, inovatoare unor probleme sociale, economice sau de mediu ale comunităților și pentru satisfacerea nevoilor membrilor comunității. Întreprinderile sociale sunt un instrument util în combaterea sărăciei și reducerea inechităților sociale, iar întreprinderile sociale de inserție creează locuri de muncă pentru persoane din grupuri vulnerabile și au o puternică dimensiune pedagogică. Considerăm că anume antreprenoriatul social este domeniul care poate schimba direcția în care se îndreaptă, de ceva timp, mediul de afaceri dominat de business-uri îndreptate spre profit. Antreprenoriatul social este un fenomen care poate aduce lumea business-ului mai aproape de oameni. Inovația este factorul promotor al antreprenorului din economia socială. -
Corelația dintre antreprenoriatul social şi dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabila este un subiect pe larg dezbătut de majoritatea statelor lumii, care doresc să unifice forțele și acțiunile pentru asigurarea viitorului pentru generațiile ce urmează. Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calității vieții în complexitate, sub aspect economic, social şi de mediu, promovând ideea echilibrului între trei piloni: dezvoltarea economică, echitatea socială, şi conservarea mediului înconjurător. Analizând mai multe perspective poate fi afirmat că pentru o dezvoltare durabilă nevoile populației pot să se dezvolte numai în limitele resurselor disponibile. Prin urmare, practicile durabile încep cu o evaluare a nevoilor populației, pe de o parte, și o evaluare a disponibilității resurselor, pe de altă parte. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de toate statele membre ale Națiunilor Unite în 2015, oferă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, acum și în viitor. Republica Moldova este parțial aliniată prin diverse politici, strategii, programe și planuri de acțiuni, obiectivelor dezvoltării durabile. Totodată este cert că nici statul, nici societatea civilă nu pot face față tuturor problemelor sociale, ceea ce nu este exclusiv specific statelor în curs de dezvoltare precum este Moldova. Statele dezvoltate sunt din ce în ce mai preocupate de implicare activă a cetățenilor și în special al sectorului de afaceri în rezolvarea și prevenirea problemelor sociale, schimbând conceptul de la egoism și generarea profitului personal, la altruism și crearea valorii sociale și a rezolvării problemelor sociale prin intermediul antreprenoriatului social. Articolul dat analizează obiectivele dezvoltării durabile și antreprenoriatul social ca instrument de integrare a celor trei piloni, accentul fiind pus pe om și misiunea socială. -
Modele de incubare a afacerilor sociale în România În ultimii cincisprezece ani, întreprinderile sociale au reprezentat unul dintre principalii factori ai incluziunii sociale și dezvoltării comunitare în România. Studiul Modele de incubare a afacerilor sociale în România (dezvoltat în cadrul proiectului ERASMUS 2019-1-RO01-KA204-063879 - Antreprenoriatul social în comunitățile locale) își propune să analizeze mecanismele și serviciile de incubare și accelerare pentru întreprinderile sociale și principalele provocări cu care acestea se confruntă. Modelele de incubare socială din România au fost analizate printr-o metodologie care include un mix de metode de colectare a datelor: analiza documentelor sociale, analiza secundară a datelor, analiza politicilor publice, interviuri aprofundate cu reprezentanții întreprinderilor sociale (12) și incubatoarelor de afaceri (4). Programele de incubare și accelerare pentru întreprinderi sociale existente în România oferă următoarele tipuri de servicii: instruire și ajutor pentru elemente de bază în antreprenoriat, oportunități de relaționare, sprijin în marketing și cercetare, sprijin pentru managementul financiar al afacerii, dezvoltarea abilităților de prezentare și participarea la licitații/concursuri, acces la resurse, identificarea partenerilor strategici, acces la investitori, acces la mentori, consultanță pentru vânzarea produselor/serviciilor. Cu toate acestea, aceste servicii se află în stadii diferite de dezvoltare și furnizare către întreprinderile sociale și sunt într-o foarte mică măsură adaptate pentru demoantreprenorii sociali. Programele de incubare și accelerare pentru întreprinderile sociale sunt subdezvoltate sau nu au servicii precum: acces la împrumuturi bancare, programe de garantare, fonduri de împrumut, sprijin pentru drepturile de proprietate intelectuală, suport pentru respectarea reglementărilor în vigoare în ce privește întreprinderile sociale (consiliere juridică, consiliere resurse umane). În același timp, serviciile de sprijin pentru întreprinderile sociale furnizate de instituțiile publice lipsesc din cauza înțelegerii limitate a domeniului și a importanței acestuia. Este nevoie de îmbunătățirea capacității instituțiilor publice de a furniza informații despre și pentru întreprinderile sociale, de a le oferi sprijin atât pentru înființarea, cât și în special pentru dezvoltarea produselor și serviciilor lor, pentru a crea un spațiu de schimb de idei etc. -
Pilotarea cursurilor în domeniul economiei sociale pentru noua generație de antreprenori în cadrul centrului de resurse și informare în domeniul economiei sociale din Republica Moldova Paradigma de business se schimbă, afacerile viitorului sunt prietenoase cu omul, mediul și comunitatea. Se vorbește tot mai mult despre impact în comunitate, inovație socială, sustenabilitate, performanță non-financiară. În acest context, economia socială este un sector care începe să fie din ce în ce mai vizibil. În acest articol se propune prezentarea rezultatelor proiectului transfrontalier prin prisma cursurilor desfășurate în domeniul economiei sociale livrate de Centrul de Resurse și Informații în Domeniul Economiei Sociale din Cadrul Academiei de Administrarea Publică, înființat în cadrul proiectului “Parteneriat transfrontalier pentru dezvoltarea antreprenoriatului social”, finanțat Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Comun România - Republica Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI). Scopul urmat în cadrul tuturor cursurilor nu este de a pregăti economişti din şcoală, dar de a pregăti tineri/tinere care doresc să-şi îmbunătăţească conştient calitatea propriei vieţi. Acest fapt va contribui la apariţia generaţiei de consumatori, angajaţi, întreprinzători şi investitori care vor face alegerea propriului traseu în cunoştinţă de cauză. -
Tiny life – un stil minuscul într-o viaţă împlinită Căsuțe Colorate este o întreprindere socială de inserție înființă la începutul anului 2021 în urma câștigării unei competiții finanțate prin Programul Operaţional Capital Uman apelul „SOLIDAR – Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale”. Activitatea principală este asigurarea unei experiențe unice, în mijlocul naturii, prin oferirea posibilității de cazare într-o casă pe roți de tip „tiny house”. În cadrul Căsuțe Colorate sunt angajate un număr cinci persoane, dintre care două provin din grupul vulnerabil (o persoană s-a aflat în sistemul de protecție al copilului, iar alta este cu dizabilitate locomotorie). Brandul Tiny Life, reprezentat juridic de Căsuțe Colorate SRL s-a născut din pasiunea pentru oameni şi natură, cu dorința de a mulțumi naturii pentru toate binefacerile pe care aceasta ni le oferă zi de zi, pentru a oferi posibilitatea și altor persoane de a se bucura de ea din plin. Tiny Life este despre curajul de a trăi noi experiențe, despre sacra legătură a omului cu natura, punând la dispoziție iubitorilor de frumos două căsuțe în mijlocul naturii, cu o dimensiune de 27 mp complet utilate, la marginea Pădurii Făget, ce se află la 7 km de centrul orașului Cluj-Napoca. Tiny Life și-a propus să susțină din profiturile generate de minusculele căsuțe, trei programe sociale, primul este un program de educație parentală sugestiv numit „Familia, o școală fără vacanțe”. El urmărește sprijinirea mamelor cu un trecut dificil pentru a pune bazele unor relații echilibrate cu copiii lor. Al doilea program, denumit “Părinte, copil, iubire” vine în completarea primului şi oferă mamelor și copiilor lor ocazia de a petrece împreună un timp al regăsirii şi împlinirii. Li se oferă drumețiile în natură şi popasul în căsuțe. Ultimul program “Vreau să îmi știu copilul în siguranță” asigură nevoile primare ale unor familii cu posibilități reduse: haine și produse de igienă pentru mame și copii. Considerăm că Tiny Life este un model de business care promovează comuniunea om-natură, locuire sustenabilă şi eco eficiență, „tiny house movement” este destinat susținerii economiei sociale și a intervenției sociale. -
În Trușești facem fapte bune cu pâine. Asociația Impact Trușești – o asociație din și pentru Comunitate/model de întreprindere socială din mediul rural În comuna Trușești funcționează singura întreprindere Socială acreditată din județul Botoșani, înființată în anul 2014 în cadrul unui proiect dezvoltat la nivel național de către Fundația Soros – “RURES. Spațiul rural și economia socială în România”. -
Antreprenoriat social în Mușetești În articolul Antreprenoriat social în Mușetești a fost prezentat faptul că misiunea socială a societății urmărește dezvoltarea și diversificarea serviciilor de agrement și petrecere a timpului liber și facilitarea accesului persoanelor din grupurile vulnerabile la aceste servicii precum și la măsurile de inovare socială propuse. -
Responsabilitatea social corporativă practicată în rândul IMM-urilor: beneficii pentru mediul de afaceri și comunitate “Responsabilitatea social-corporativă (RSC) ar trebui să fie o strategie de afaceri, sau, mai exact, o filosofie care să stea la baza afacerii. În sens restrâns, aceasta este văzută doar ca o strategie de dezvoltare de imagine, prin promisiuni și acțiuni de natură filantropică și implicarea în proiecte sociale. Acest angajament trece dincolo de obligațiile statutare de a respecta legislația și se manifestă în acțiuni voluntare de îmbunătățire a calității vieții pentru angajați și familiile acestora, a comunității și a întregii societăți”. -
Autismul și ocuparea forței de muncă favorabilă incluziunii Orice dizabilitate este un obstacol în plus pentru a accesa educația și oportunitățile de a te angaja. Autismul afectează comunicarea și relaționarea cu cei din jur însă cu toate acestea persoanele cu autism dispun de un set de abilități extraordinare. Am avut ocazia să cunosc persoane care sunt cu tulburări de spectru autist și m-au impresionat cu modul în care interacționează, cu emoția pe care o pot înțelege, capacitatea de calcul și de a putea pune problemele. Toate aceste lucruri ne fac să înțelegem că situația precară în care ne aflăm acum în ceea ce privește oportunitățile de angajare pentru persoanele cu dizabilități, în general și în special cele cu tulburări din spectrul autist, sunt în mare măsură declanșate de ignoranța din societate, de faptul că nu înțelegem poate care sunt problemele, nu înțelegem modul în care le putem soluționa și pentru aceasta avem nevoie de o acțiune comună, atât în sectorul public, în sectorul privat și în sectorul neguvernamental. -
Mic îndrumar financiar pentru întreprinderi sociale În România, primele întreprinderi sociale au fost fondate de către ONG-uri cu experiență, cu scopul de a-și spori sustenabilitatea financiară și pentru a reduce dependența față de donatori. Acest trend continuă chiar și astăzi, 10-15 ani mai târziu, când multe din întreprinderile sociale de succes sunt organizate ca o activitate economică în cadrul unui ONG. Aceste ONG-uri cu activitate economică au numeroase fluxuri de venit, unele din activitatea non-profit, ce țin de misiunea lor, provenind din donații, granturi și subvenții, altele economice, obținute ca urmare a vânzării de produse și servicii. ONG-urile, cel mai adesea, își desfășoară activitatea economică în scopul obținerii unui excedent folosit ulterior de către organizație pentru a-și finanța programele sociale ori pentru a oferi locuri de muncă unor beneficiari vulnerabili. De multe ori, activitatea economică a unui ONG devine rentabilă într-un timp îndelungat, perioadă în care organizația mamă accesează granturi pentru subvenționarea parțială a costurilor de operare a întreprinderii sociale. Alteori, rentabilitatea nu este posibilă, mai ales în cazul unor întreprinderi sociale de inserție, unde costurile sociale trebuie subvenționate, total sau parțial, pentru a menține locurile de muncă create pentru persoane vulnerabile. Construirea unui model financiar pentru întreprinderi sociale este o misiune grea. Instrumentele uzuale cu care putem determina cu ușurință profitabilitatea unei afaceri tradiționale, cum ar fi balanța contabilă, nu ne ajută în mod necesar să avem claritate în cazul întreprinderilor sociale. Determinarea costurilor de operare reale ale unei întreprinderi sociale este aproape imposibilă fără coroborarea unor informații calitative și cantitative suplimentare, cum ar fi contractele de finanțare, rapoarte de producție, rețetare, structura de personal și, nu în ultimul rând, interviuri extinse cu antreprenorii sociali. Modelul financiar al unei întreprinderi sociale poate fi o misiune pentru James Bond. Nicio discuție pe teme financiare cu o întreprindere socială nu este e călătorie simplă din punctul A în punctul B. Construirea sau înțelegerea modelului financiar al unei întreprinderi sociale aduce la suprafață o serie de întrebări despre care sunt și ce dimensiune au costurile „reale”. Răspunsul la aceste întrebări cel mai adesea va fi: “E mai complicat…’’ -
Rolul investiției în economia statului. Concepte de bază, clasificare și esență Una dintre sarcinile cheie în dezvoltarea oricărui sistem economic este crearea condițiilor pentru o creștere economică durabilă, care poate fi realizată prin îmbunătățirea utilizării resurselor atrase și a potențialului economic disponibil. În această etapă a dezvoltării economice, o atenție specială în Republica Moldova este acordată implementării politicii de investiții în contextul tendințelor globale în mișcarea fluxurilor de capital și reglementarea acestora. -
Precondițiile implementării obiectivelor şi principiilor economiei sociale Este demonstrat științific faptul că creșterea economică a unei țări este mult mai intensă și durabilă atunci când distribuirea veniturilor în cadrul său este echitabilă și atunci când fiecare persoană are acces la un loc de muncă și venituri decente. Analiza situației social-economice în Republica Moldova, ne duce la concluzia că societatea noastră nici pe de parte nu a atins încă un astfel de echilibru, deși acțiunile asumate de către autoritățile administrației publice centrale cu competențe cheie în acest aspect, în liniile de priorități în diverse documente de politici economice și sociale, indică cu fermitate o astfel de tendință. Aceste aspirații de construire a unei societăți cu o economie durabilă și incluzivă, derivă atât din angajamentele asumate de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, din faptul asumării de către țara noastră a implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă reflectate în Agenda 2030, dar și din faptul recunoașterii prin lege a antreprenoriatului social și principiilor sale ca și instrument eficient de realizare a acestor obiective și ca răspuns la principalele provocări social-economice, implementând astfel obiectivul final de ”a nu lăsa pe nimeni în spate”. -
Implicarea bisericii ortodoxe române în economia socială și dezvoltarea durabilă (iii) – De la implicare socială la întreprinderi de economie socială – Biserica Ortodoxă are o tradiție îndelungată și în România de implicare filantropică, modele de economie socială fiind regăsite în cadrul mănăstirilor ortodoxe, unde se îmbinau activitățile economice cu ajutorarea săracilor și a celor bolnavi încă din sec. XVII în Țările Române și în Transilvania din sec. XIX. Considerăm că se poate face mai mult, că Biserica poate adopta și se poate implica și în domeniul economiei sociale și al întreprinderilor sociale, spre ajutorarea și prosperitatea materială și spirituală a tuturor persoanelor și comunităților locale. Economia socială reprezintă un pilon important în contextul necesității reducerii disparităților sociale dintre state, regiuni, comunități și persoane. Combinarea politicilor sociale, de dezvoltare economică și a politicilor privind piața muncii reprezintă o inovație de proporții pentru societatea românească și pentru instituțiile din cadrul Bisericii. Întreprinderile de economie socială contribuie și la remodelarea sistemului economic global, prin includerea pe piața forței de muncă a persoanelor aflate în șomaj, promovarea dialogului, oferirea de sprijin suplimentar și crearea unor noi alianțe, oferirea de modele pentru alți operatori economici și ONG-uri. -
Barometrul achizițiilor publice responsabile social în românia 2021 – evaluarea autorităților contractante rezultate preliminare Prin achizițiile publice responsabile social (APRS) cumpărătorii publici pot promova oportunități de angajare, muncă decentă, incluziune socială, accesibilitate și respectarea drepturilor sociale și ale muncii în UE și la nivel global. De asemenea, furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate este direct legată de facilitarea accesului întreprinderilor sociale la licitații publice. Deși potențialul achizițiilor sociale este recunoscut de mult timp, domeniul de aplicare al utilizării sale legale în practică a fost incert și de aceea, cel puțin în România achizițiile sociale sunt o raritate. În 2014 Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2014/24/UE care reglementează, printre altele, achizițiile publice rezervate și introduce clauze sociale în contractele de achiziții publice. Directiva a fost transpusă și în România și aceste achiziții au fost introduse explicit în art. 56, alin. (1) din Legea 98/2016, respectiv art. 69, alin. (1) din Legea 99/2016. Fundația ”Alături de Voi” România și-a propus să evalueze frecvența și calitatea achizițiilor publice sociale în România și în acest sens a lansat Barometrul Social al Achizițiilor Publice – două sondaje online: unul adresat autorităților contractante și celălalt operatorilor economici sociali - întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserție, unități protejate autorizate și ONG-uri cu privire la gradul de cunoaștere al prevederilor legii achizițiilor publice sociale, mai precis referitor la clauzele sociale și contractele rezervate și aplicarea acestora în practică. Pentru realizarea Barometrului social al achizițiilor publice, s-a utilizat platforma de sondaje a Comisiei Europene, sondajele derulânduse în perioada 10 august – 13 septembrie 2021. Articolul prezintă câteva din rezultatele principale ale acestei cercetări. -
Integrarea perspectivei de gen în sectorul economiei sociale Îmbunătățirea egalității de gen are numeroase efecte pozitive atât asupra indivizilor, cât și asupra societății în ansamblu. O mai mare egalitate de gen ar beneficia de efecte puternice și pozitive asupra PIB-ului – acestea crescând odată cu timpul, ar avea un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă și de productivitate și ar putea soluționa problemele legate de îmbătrânirea populației în Republica Moldova. Eliminarea disparităților de gen ar crea un număr de locuri de muncă noi echivalent cu totalul locurilor de muncă. Egalitatea de gen are efecte puternice și pozitive asupra PIB-ului, care cresc odată cu timpul și pot depăși impactul altor intervenții din domeniul pieței muncii și al educației. -
Drumul Letoniei către o economie bazată pe cunoștințe, creștere și favorabilă incluziunii în contextul abordării crizei Covid-19 Asistenţa financiară acordată de UE în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă în valoare de 672,5 miliarde euro are scopul de a impulsiona redresarea economică europeană prin sprijinirea reformelor şi a proiectelor de investiţii ale statelor membre. Măsurile aprobate în cadrul planurilor naţionale sunt axate pe şase domenii de politică prevăzute în regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Printre aceste domenii se numără tranziţia verde şi cea digitală, creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi coeziunea socială şi teritorială. Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul, Portugalia, Slovacia şi Spania au primit undă verde în vederea utilizării fondurilor de redresare şi rezilienţă ale UE pentru a-şi stimula economiile şi a remedia consecinţele negative ale pandemiei de COVID-19. -
Antreprenoriatul social în mediul rural – perspective, necesități şi priorități În ultimii ani antreprenoriatul social a devenit un fenomen global. Este un subiect care se discută la cele mai înalte forumuri, iar în contextul pandemiei rolul antreprenoriatului social a devenit și mai evident. Antreprenoriatul social reprezintă un model economic hibrid care îmbină instrumentele din business-ul clasic cu misiunea socială caracteristică organizațiilor non-profit. Crizele economice anterioare au arătat că întreprinderile sociale sunt mai reziliente, mai incluzive și mai durabile. În ciuda dificultăților economice, acestea păstrează locurile de muncă și în paralel continuă să rezolve problemele sociale pentru care s-au înființat. În mediul rural, rolul inițiativelor antreprenoriale este esențial pentru competitivitatea economică, pentru creșterea gradului de atractivitate, pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă lumea satului – lipsa locurilor de muncă, accesul precar la servicii sociale, infrastructura deficitară. Acest articol prezintă perspectiva asupra antreprenoriatului social în spațiul rural românesc și aduce în atenție rezultatele unei cercetări informale care a urmărit să evalueze cât de mare este interesul pentru dezvoltarea de afaceri sociale în mediul rural, care sunt nevoile, prioritățile și domeniile de interes pentru cei intenționează să devină antreprenori sociali. -
Oilright – un exemplu de replicare regională şi de parteneriat local OilRight este o întreprindere socială ce protejează mediul și asigură integrarea profesională a persoanelor vulnerabile prin producerea de lumânări din ulei alimentar uzat. Este, în economia socială, un exemplu de scalare prin replicare regională și de lucru în parteneriat la nivel local. -
Managementul sistemului de determinare a dizabilităților din Republica Moldova Autorul tratează în acest articol esența problematicii dizabilităţii care a fost şi este abordată, în principal, din perspectiva a trei modele: cel individual, de inspiraţie medicală. În Republica Moldova, problematica dizabilității a fost tratată aproape constant din perspectiva medicală, ceea ce a determinat abordări cu tentă caritabilă și influențe negative asupra politicilor sociale sectoriale din domeniu, în special în ceea ce privește integrarea socială, profesională și traiul independent al persoanelor cu dizabilităţi. -
Impactul economiei sociale asupra integrării persoanelor cu dizabilități Izbucnirea neașteptată a pandemiei Covid-19 a dus la consecințe dramatice asupra situației economice, sociale și sanitare din întreaga lume. Persoanele cu dizabilități, în special, au fost afectate în mod disproporționat de restricțiile și de măsurile de distanțare socială. Pentru o redresare economică durabilă și echitabilă, Uniunea Europeană a propus o serie de măsuri de sprijin pentru această categorie vulnerabilă de persoane. Noua strategie privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2021-2030) și Planul de acțiune pentru economia socială demarat de către Comisia Europeană își propun să accelereze integrarea persoanelor cu dizabilități, în special prin promovarea și creșterea vizibilității întreprinderilor sociale și de inserție, îmbunătățirea accesului întreprinderilor sociale la fondurile europene, precum și crearea unui ecosistem propice care să le permită funcționarea pe piața unică, în mod egal cu alte tipuri de companii. Misiunea acestor întreprinderi este transformarea dizabilității în abilitate. La nivelul Europei, întreprinderile sociale de integrare în muncă (WISE) încadrează aproape 3 milioane de angajați cu dizabilități, dovedind încă o dată că economia socială are cel mai mare impact asupra integrării persoanelor cu dizabilități. În acest articol vom dezbate situația actuală a ocupării persoanelor cu dizabilități din România, barierele cu care se confruntă aceste persoane în demersul lor de a se angaja, precum și câteva recomandări și exemple de bune practici pentru o integrare eficientă a persoanelor cu dizabilități. -
Poziționarea responsabilității sociale corporative în raport cu antreprenoriatul social Responsabilitatea socială corpo rativă (RSC) este definită ca responsabilitate pe care companiile, ca organizații sociale de la microîntreprinderi până la multinaționale o au față de toate părțile implicate în activitatea lor. Responsabilitatea social corporativă reprezintă procedura prin care companiile interacționează cu societatea în care funcționează, și presupune dezvoltarea unei strategii de implicare în comunitate și un parteneriat cu grupuri sociale -
Economia socială din perspectiva viitorului Economia socială constituie baza teoretică a domeniului de relații economicofinanciare pe care știința întitulată astfel îl descrie, pentru care produce idei, îi facilitează înțelegerea de către categorii extinse de potențiali cititori și/sau practicieni. Articolul vine să efectueze o analiză comparativă dintre situația din R. Moldova și o serie de țări cu experiență avansată în acest domeniu. -
Social economy in the context of sustainable de velopment Creșterea economică nu înseamnă întotdeauna bunăstare pentru oameni, nici activități prietenoase cu mediul înconjurător. Odată cu criza „statului bunăstării generale” s-a pus problema elaborării unor politici sociale active, care nu creează dependență de ajutoarele sociale, care integrează și soluții economice la p\roblemele și nevoile cu care se confruntă persoanele sau grupurile vulnerabile. În acest context s-a profilat economia socială ca o abordare complementară, oferită de mediul privat, asociativ, antreprenorial, la problemele sociale cu care se confruntă oamenii și comunitățile. Acest articol propune o analiză a rolului economiei sociale în accelerarea implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale Agendei 2030, în special ODD 1-„fără sărăcie”, ODD 5-„egalitate de gen”, ODD 8-„muncă decentă și creștere economică”, ODD 10-„reducerea inegalităților”. -
Formele organizatorico-juridice ale antreprenoriatului social în Republica Moldova Economia socială este un concept relativ nou în Republica Moldova, un instrument folosit pentru a găsi soluții la problema excluziunii sociale. În combinație cu alte politici și măsuri pentru integrarea comunităților defavorizate, economia socială poate deveni una dintre soluțiile pe termen lung pentru integrarea persoanelor din categorii defavorizate ale populației în lupta împotriva sărăciei, recalificării și ocupării forței de muncă etc..Principalele forme organizatorice și juridice ale antreprenoriatului social în Republica Moldova sunt întreprinderile sociale și întreprinderea socială de inserție.